Poziția României într-o reputată ierarhie globală confirmă, în cifre, ceea ce indicatorii macroeconomici interni semnalează de câteva luni: o deteriorare accentuată a percepției asupra economiei românești, survenită pe fondul instabilității politice și al crizei fiscale.
Au fost publicate cele mai noi cifre ale Institutului elvețian IMD (International Institute for Management Development) din Lausanne.
Institutul a publicat ediția 2026 a World Competitiveness Yearbook. Potrivit datelor IMD, România ocupă locul 61 din 70 de economii incluse în ediția 2026, în scădere de pe locul 49 înregistrat în 2025.
Este cea mai slabă poziție a țării în acest clasament din ultimii cinci ani analizați (2022-2026), interval în care România s-a situat constant în jurul locului 49-51, fără variații semnificative — până la căderea din acest an.
Saltul negativ de 12 poziții într-un singur an este, în sine, neobișnuit pentru un clasament care măsoară factori structurali – instituții, infrastructură, capital uman – ce nu se schimbă de regulă brusc de la un an la altul.
Magnitudinea mișcării sugerează că metodologia IMD, care combină date statistice cu un sondaj de opinie în mediul de afaceri (Executive Opinion Survey), a captat o depreciere rapidă a percepției investitorilor și a mediului economic asupra direcției țării – care coincide cu perioada în care guvernul Bolojan a intrat în criză, deficitul bugetar a rămas sub presiune, iar leul a atins minime istorice în raport cu euro.
Defalcat pe cei patru piloni mari ai metodologiei IMD, evoluția României este la fel de elocventă acolo unde datele permit comparația directă:
Performanța economică (Economic Performance) – care include creșterea PIB, comerțul internațional, investițiile și ocuparea forței de muncă – a scăzut de pe locul 33 în 2025 la locul 40 în 2026, după patru ani de relativă stabilitate (34, 32, 33, 33).
Eficiența guvernamentală (Government Efficiency) – finanțele publice, politica fiscală, cadrul instituțional și legislativ – a urmat același traseu descendent, de pe locul 31 pe locul 34, continuând o tendință mai lentă de erodare vizibilă încă din 2023.
Datele brute din profilul de țară confirmă fotografia macroeconomică confirmată și de rapoartele INS și BNR din ultimele luni: o creștere economică reală de doar 0,7% în 2025 (locul 57 din 70 la acest indicator), o inflație ridicată și deficite mari. Rata șomajului, de 5,4%, rămâne însă unul dintre puținele puncte unde poziția României este relativ confortabilă (locul 41), la fel ca PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, de 48.183 de dolari (locul 41).
Investițiile directe străine reflectă o imagine mixtă: stocul de ISD rămâne substanțial, la 131,1 miliarde de dolari (locul 42), dar fluxul anual de investiții noi, de doar 1,62% din PIB, situează România pe locul 41 – un semnal că, deși baza investițională acumulată în ultimele decenii rămâne solidă, ritmul de atragere a capitalului nou s-a temperat.
Lista provocărilor pentru 2026, întocmită de IMD pe baza analizei comparative, este, de altfel, un rezumat aproape exact al dezbaterii publice interne din ultimele luni: eficientizarea cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investițiilor în cercetare-dezvoltare și specializare inteligentă, sprijinirea companiilor pentru transformarea digitală și pentru recalificarea forței de muncă, modernizarea sistemelor de sănătate și educație și, nu în ultimul rând, modernizarea industriei naționale de apărare – un obiectiv care reflectă contextul de securitate regională din ultimii ani.
Clasamentul IMD nu este un instrument de prognoză economică, ci o fotografie comparativă a percepției și a datelor structurale la un moment dat.
