Romania, codasa la sistemul bancar

Din in ce in ce mai multe rapoarte efectuate pe diferite sectoare scot in evidenta starea critica in care se afla Romania, care se situeaza de multe ori pe ultimele locuri intre tarile europene.

Un exemplu in acest sens il constitue sistemul bancar, unde numarul institutiilor bancare raportat la o suta de mii de locuitori este de numai 0,17, in timp ce media Europei Centrale este de 0,30, iar a Statelor din Sud-Estul Europei – de 0,45.

Acest lucru este evidentiat intr-un studiu efectuat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care a fost prezentat, ieri, de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, intr-o conferinta organizata de FinMedia.

Locul codas se datoreaza si diferentei de 16 puncte procentuale intre dobanda platita de banci pentru resursele atrase si rata dobanzii aplicata la credite, care este cea mai mare din Europa. Marja de dobanda cea mai inalta din zona, cu exceptia Serbiei, in cazul clientilor neguvernamnetali, ecartul dintre rata dobanzii activa si pasiva se situa la 17,6% la sfarsitul anului 2002.

Anul trecut, diferenta a coborat usor, la 14,7%, dar s-a majorat in prima parte a lui 2004. In ceea ce priveste agentii economici, rata dobanzii active a fost mai mica, situandu-se la aproximativ 25%, in timp ce rata dobanzii pasive s-au plasat la peste 14%.

Un alt factor determinant se refera la creditul neguvernamental, ce reprezenta, la sfarsitul anului trecut, 16,4% din PIB, fiind sub nivelul inregistrat in tarile din zona de sud-est a Europei.

Oficialul BNR este de parere ca o majorare anuala cu 25% a creditului pentru firme si populatie va permite Romaniei sa atinga, la momentul aderarii la UE, o pondere similara cu media din prezent consemnata in Europa Centrala, 32,9%.

Cu toate ca, fata de anul trecut, s-a inregistrat o crestere cu peste 50% la creditul neguvernamental, Lazea a explicat ca trendul de crestere este riscant si ar putea duce la o scadere la sfarsitul anului.

Ca solutii pentru reducerea handicapului, Lazea a specificat ca ar trebui sa creasca mai semnificativ decat pana in prezent creditele acordate agentilor privati si creditele din sectorul serviciilor, iar ponderea in lei sa nu scada. Mai mult, reprezentantul BNR a expus ca ultima solutie o mai mare crestere a creditelor acordate pe termen lung.

Cu toate ca, in ultimii ani, numerose institutii bancare au venit sa-si dezvolte businessul in Romania, numarul lor ajungand la 29, plus cele noua institutii bancare autohtone, inca ne clasam pe ultimul loc intre tarile din Europa de Sud-Est in ceea ce priveste ponderea bancilor la 100.

000 de locuitori, a marjei de dobanda si a creditului intern, se arata intr-un studiu realizat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Acesta a fost prezentat de Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale Romane (BNR), la conferinta de retail-banking, organizata de FinMedia.

Ne aflam pe ultima pozitie, cu 0,17 banci la suta de mii de locuitori, in timp ce „contracandidata“ noastra la aderarea la UE, Bulgaria, are 0,43. „Avem cel mai mic raport, aproximativ jumatate din media Europei Centrale si Baltice (ECB) si cam o treime din media Europei de Sud-Est (ESE).

Romania se afla pe pozitii codase si datorita creditului intern, care este de numai 16,5% din PIB, in timp ce media ECB este dubla fata de cea de la noi. Un alt factor determinant se refera la creditul guvernamental, care reprezenta, la sfarsitul anului trecut, 16,4% din PIB, iar, in 2002, a fost de 11%.

Cu toate ca s-a inregistrat o crestere de aproximativ 50%, reprezentantul BNR a mentionat ca acest lucru poate fi riscant, specificand ca cel mai sanatos si sustinut ritm de crestere ar trebui sa fie de 20-25%, dar care sa poate fi controlabil si in urma caruia sa nu rezulte scadere. O alta problema a sistemului bancar din Romania este reprezentata de depozitul bancar.

In raport se mentioneaza ca la noi este de 25,7% din PIB, fata de 32,6%, cat este media ESE, aproximativ 50% media ECB si peste 80%, care reprezinta media eurozonei. „Aici este un punct legal, pe care banca centrala il va semnala in perioada urmatoare, pentru ca nu este suficient de atractiv pentru populatie sa faca depozite la noi in banci in functie de dobanda“, a spus Lazea.

In ceea ce priveste marja de dobanda, in studiu se poate observa ca este cea mai crescuta din zona, cu exceptia Serbiei, unde este foarte mult de lucru, a precizat economistul BNR. Discutiile privind dobanda de interventie au generat de multe ori pareri controversate si diferite, chiar si la conferinta specificata au fost discutii aprinse intre oficialii BNR si presedintii institutiilor bancare.

In acest sens, Petru Rares, director general la Banca Romaneasca, a declarat ca „a aparut un semnal cat de cat de reducere a dobanzii de interventie, dar a fost un semnal insuficient in ceea ce priveste reducerea ei cu o valoare mai mare“. Potrivit studiului, marja de dobanda in Romania este de peste 16%, in timp ce media ECB este de aproximativ 7%, iar media eurozonei – de numai 3,5%.

Lazea a recunoscut ca avem o marja ridicata si a specificat ca se vor lua masuri in acest an pentru a reduce cel putin cu doua puncte procentuale valoarea existenta in prezent.

In alta ordine de idei, conform unei analize a structurii creditelor, efectuata de BNR, s-au reliefat, pentru perioada 2001-2003, o serie de tendinte satisfacatoare pentru sistemul bancar romanesc.

Astfel, Lazea a precizat ca, in ceea ce priveste tangenta creditelor, se poate observa o mutare a „centrului“ dinspre creditele de termen scurt inspre cele pe termen mediu, ceea ce constituie un fenomen pozitiv.

In ceea ce priveste valuta in care a fost acordat creditul, se constata o inlocuire a dolarului de moneda europeana la creditele in valuta, in timp ce creditele in lei au continuat sa-si mentina ponderea de 30% din totalul creditelor pe piata bancara. Potrivit oficialului BNR, s-a observat si o scadere a creditarii societatilor din sectorul de stat si o crestere a creditarii in sectorul imobiliar.

Ca solutii pentru reducerea handicapului, Lazea a specificat ca ar trebui sa creasca mai semnificativ decat pana in prezent creditele acordate agentilor privati si creditele din sectorul serviciilor, iar ponderea in lei sa nu scada. Mai mult, reprezentantul BNR a expus, ca ultima solutie, o mai mare crestere a creditelor acordate pe termen lung.