România și-a redescoperit comorile ascunse: mineralele critice

Multe dintre cele 34 de minerale rare identificate în Uniunea Europeană se află pe teritoriul României, potrivit Ministerului Economiei. Dorința blocului comunitar de a-și reduce dependența de materiale strategice readuc la viață proiecte miniere abandonate, notează El Pais, care analizează cum poate fi impulsionată industria din țara noastră cu ajutorul fondurilor europene, dar și la ce capitole avem minusuri.

România a închis în urmă cu 21 de ani cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, considerat atunci neprofitabil. Astăzi, fosta mină din Baia de Fier din județul Gorj, dintr-o comună aflată la 235 de kilometri vest de București, este un peisaj dezolant, cu clădiri în ruină, utilaje ruginite și structuri metalice degradate.

Însă acest obiectiv abandonat este pe cale să fie reactivat de Societatea Națională a Sării, pe fondul schimbărilor geopolitice internaționale.

Grafitul este o materie primă pentru tehnologiile avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini.

Investiție în exploatarea zăcământului de grafit

Zăcământul de grafit, care dădea de lucru la aproxtimativ 500 de oameni, va primi o infuzie de aproape 200 de milioane de euro, fiind inclus între cele trei obiective strategice ale României în cadrul unei inițiative europene lansate la finalul lunii martie.

Scopul investiției este reducerea dependenței Europei de materiale critice, în special din China, într-un context global tot mai instabil.

România va beneficia în total de 615 milioane de euro din fonduri europene. „Extracția de grafit va impulsiona tehnologii din industria auto, precum bateriile pentru vehicule electrice și sistemele de stocare a energiei, dar și din electronică și inginerie mecanică”, a explicat pentru El Pais Andreea Nestian, director financiar al firmei de consultanță A3Build, specializată în minerit.

Celelalte două materii prime vizate pentru extracție în România sunt magneziul metalic, în zona Budureasa, și cuprul, în Rovina ambele situate tot în vestul țării. „Magneziul este utilizat în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto, aerospațială și de apărare”, a precizat Nestian, subliniind că blocul comunitar este aproape complet dependente de importurile acestui metal.

„România dispune de numeroase resurse”

În ceea ce privește zăcământul de cupru din Rovina, acesta este considerat al doilea ca mărime din Europa, potrivit companiei canadiene Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare. Totuși, proiectul de extracție este cel mai controversat dintre cele trei, fiind contestat în instanță de organizații de mediu care au obținut suspendarea unor investiții.

„Chiar dacă nu este un metal rar, cererea pentru cupru este în creștere datorită rolului său în fabricarea de semiconductori, turbine eoliene și în industriile auto, aerospațială și de apărare”, a adaugat Nestian.

„România dispune de numeroase resurse ce ar putea fi valorificate de statele membre, însă administrația locală nu are capacitatea umană și financiară necesară”, a subliniat reprezentanta firmei de consultanță.

Din acest motiv, autoritățile române au informat deja Comisia Europeană că țara are acces și la alte tipuri de metale strategice, inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, în speranța obținerii unui sprijin suplimentar.

„Toate sunt importante și nu pot fi tratate separat”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.

România are nevoie de forță de muncă

Oficialul român a subliniat că aceste resurse sunt esențiale pentru o gamă largă de industrii, de la aerospațială și electronică până la echipamente medicale, baterii solare și pentru laptopuri. De asemenea, pot fi folosite în semiconductori, comunicații mobile, GPS, internet, fibră optică, automatizări și echipamente electronice.

Ministerul Economiei a subliniat rolul crucial al pământurilor rare și al titanului în industria de apărare.

„Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului”, a mai spus Ivan. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea mineralelor metalice și a deșeurilor miniere.

Totuși, un calendar clar pentru începerea lucrărilor nu a fost anunțat. Guvernul român intenționa să depună oficial proiectul minier la Comisia Europeană în trimestrul al treilea al acestui an.

Experții atrag însă atenția că sprijinul extern va fi esențial: mulți dintre foștii mineri sunt pensionari sau au emigrat, iar singura facultate de profil din țară se confruntă cu un dezinteres major din partea tinerilor, în contextul prăbușirii industriei miniere după 1989.

„Va fi nevoie de investiții consistente și de forță de muncă specializată”, a subliniat Nestian.