Romania si Bruxelles-ul se pregatesc pentru o piata unica digitala, care ar putea genera o crestere suplimentara de pana la 340 de miliarde euro

Tehnologiile digitale nu cunosc frontiere, prin urmare nu mai are sens ca fiecare tara din UE sa aiba propriile norme privind serviciile de telecomunicatii, drepturile de autor, protectia datelor sau gestionarea spectrului de frecvente radio, considera Comisia Europeana. Executivul european sustine ca promovarea unei piete unice digitale ar putea genera o crestere economica suplimentara de pana la 340 miliarde euro si intentioneaza sa lanseze in luna mai din acest an o strategie privind Piata Unica Digitala. In Romania, Ministerul pentru Societatea Informationala anunta ca a identificat masurile care ar trebui sa prevaleze in aceasta strategie.

Intr-un anunt publicat marti, 31 martie, pe site-ul propriu, Ministerul pentru Societatea Informationala (MSI) comunica faptul ca „o parte a statelor membre (SM) au demarat procese interne de identificare a prioritatilor nationale si au circulat contributii proprii (non-paper) in scopul reflectarii acestora in viitorul document al Comisiei Europene”.

Ministerul anunta si ce demersuri s-au facut si ce prioritati au fost identificate la nivelul tarii noastre:

„In acest sens, au fost initiate in prima faza o reuniune interministeriala, precum si o dezbatere publica in vederea identificarii acestor prioritati. In urma acestor discutii si conform avizului transmis de catre Ministerul Afacerilor Externe au fost identificate urmatoarele masuri pe care Romania le considera ca ar trebui sa prevaleze in cadrul strategiei europene privind Piata Unica Digitala.

• reducerea decalajului digital, conditie esentiala pentru atingerea obiectivului de piata unica digitala, avand in vedere diferente foarte mari existente intre statele membre in ceea ce priveste gradul de dezvoltare si utilizare a ICT;
• imbunatatirea competentelor digitale ale tuturor cetatenilor indiferent de varsta, gen sau regiune precum si dezvoltarea competentelor profesionale si digitale ale lucratorilor;
• digitalizarea sectorului public, dezvoltarea aplicatiilor de e-guvernare, e-commerce, e-learning, e-health, e-procurement, e-invoicing, precum si asigurarea interoperabilitatii acestora;
• asigurarea securitatii retelelor si a informatiei si crearea premiselor consolidarii increderii utilizatorilor in retelele si serviciile on-line;
• stimularea cercetarii si inovarii, in acest moment fragmentarea pietei si dispersia mijloacelor de finantare pentru inovare reprezentand bariere in cresterea si dezvoltarea afacerilor inovatoare din sectorul ICT, in special a IMM-urilor;
• asigurarea unui cadru de reglementare in domeniul comunicatiilor electronice care sa tina cont de progresul tehnologic si de conditiile pietei si sa stimuleze competitia si investitiile in sector;
• angajarea intr-o ampla reforma a serviciilor e-health”.

Comisia Europeana a stabilit luna trecuta principalele domenii de actiune din aceasta strategie:

Colegiul comisarilor europeni a avut in 25 martie o prima discutie pe tema strategiei privind piata unica digitala, care este prevazuta sa fie prezentata in luna mai, si a stabilit principalele domenii asupra carora Comisia isi va concentra activitatea astfel incat sa aduca schimbari reale atat pentru consumatori, cat si pentru intreprinderi:

1. Asigurarea unui acces mai bun al consumatorilor si al intreprinderilor la bunurile si serviciile digitale

• Facilitarea comertului electronic transfrontalier, in special pentru IMM-uri, prin norme armonizate privind consumatorii si contractele si prin servicii de livrare a coletelor mai eficiente si mai accesibile ca pret. In prezent, doar 15 % dintre consumatori isi fac cumparaturile online dintr-un alt stat al UE, fapt care nu este surprinzator in conditiile in care cheltuielile de expediere ajung sa fie mai mari decat pretul real al produsului.
• Abordarea problemei geoblocarii: prea multi cetateni europeni nu pot utiliza serviciile online care sunt disponibile in alte tari ale UE, cel mai adesea fara nicio justificare, sau sunt redirectionati catre un magazin local cu preturi diferite. Pe o piata unica, aceasta discriminare nu isi are locul, sustine Comisia Europeana.
• Modernizarea legislatiei privind drepturile de autor in vederea asigurarii unui echilibru just intre interesele creatorilor si cele ale utilizatorilor sau ale consumatorilor. Aceasta va imbunatati accesul oamenilor la cultura si, prin urmare, va sprijini diversitatea culturala, creand noi oportunitati pentru artisti si creatorii de continut si asigurand o mai buna respectare a drepturilor.
• Simplificarea regimurilor TVA este un element important pentru stimularea activitatilor transfrontaliere ale intreprinderilor, in special ale IMM-urilor. Costul si complexitatea pe care le presupune abordarea reglementarilor fiscale dintr-o alta tara reprezinta o problema majora pentru IMM-uri. Costurile legate de TVA rezultate ca urmare a aplicarii unor cerinte diferite in materie de la o tara la alta sunt estimate la 80 de miliarde euro.

2. Configurarea mediului astfel incat retelele si serviciile digitale sa prospere

• Toate serviciile, aplicatiile si continuturile digitale depind de internet de mare viteza si de retele sigure. Pentru a incuraja investitiile in infrastructura, Comisia va revizui, prin urmare, normele actuale privind telecomunicatiile si mass-media astfel incat acestea sa fie adaptate noilor provocari, in special in ceea ce priveste uzantele consumatorilor (de exemplu, numarul in crestere al apelurilor de voce efectuate prin intermediul internetului) si noii actori din acest domeniu.
• Europa a inregistrat intarzieri semnificative in ceea ce priveste implementarea tehnologiei 4G de ultima generatie, deoarece spectrul adecvat nu era disponibil. Spectrul nu se limiteaza la frontierele nationale: este necesara o abordare europeana pentru gestionarea acestuia in vederea promovarii unei piete unice autentice, care ofera servicii paneuropene.
• Comisia va analiza influenta tot mai mare a platformelor online (motoare de cautare, platforme de comunicare sociala, magazine de aplicatii etc.) in cadrul unei economii bazate pe internet. In acest sens, se va analiza cum ar putea fi consolidata increderea in serviciile online, asigurandu-se un grad mai mare de transparenta, cum ar putea fi incluse aceste servicii in lantul valoric online, precum si cum ar putea fi facilitata eliminarea rapida a continutului ilegal.
• In prezent, 72 % dintre utilizatorii internetului din Europa isi exprima rezervele cu privire la utilizarea serviciilor online deoarece isi fac griji pentru ca trebuie sa dezvaluie online prea multe date cu caracter personal. In vederea stimularii increderii, adoptarea rapida a Regulamentului privind protectia datelor este esentiala.

3. Crearea unei economii si a unei societati digitale europene cu potential de crestere pe termen lung

• Industria este un pilon esential al economiei europene, industria prelucratoare a UE reprezentand 2 milioane de intreprinderi si 33 de milioane de locuri de munca. Comisia doreste sa sprijine toate sectoarele industriale in eforturile lor de integrare a noilor tehnologii si de gestionare a tranzitiei catre un sistem industrial inteligent (‘Industry 4.0’).
• Standarde: asigurarea interoperabilitatii noilor tehnologii este esentiala pentru competitivitatea Europei, standardele trebuie elaborate mai rapid.
• Totodata, Comisia doreste ca industria si societatea sa profite pe deplin de economia bazata pe date. In fiecare secunda se produc volume mari de date, create de oameni sau generate de masini, ca de exemplu senzorii care colecteaza informatii privind conditiile climatice, imaginile din satelit, imaginile si inregistrarile video digitale, evidentele privind tranzactiile de cumparare sau semnalele GPS. Sistemele de tip big data sunt o mina de aur, insa presupun totodata provocari importante, de la aspectele legate de proprietatea asupra datelor la protectia datelor si la standardele in materie. Aceste provocari trebuie abordate astfel incat potentialul big data sa fie valorificat.
• Acelasi lucru este valabil si in cazul tehnologiei de tip cloud computing, care inregistreaza o crestere rapida a utilizarii: se estimeaza ca ponderea datelor digitale stocate in mediul cloud va creste de la 20 % in 2013 la 40 % in 2020. Retelele si resursele puse in comun pot stimula economia noastra, insa pentru ca acestea sa prospere si sa fie utilizate pe scara mai larga, in intreaga Europa, de cetateni, intreprinderi, organizatii si serviciile publice, este nevoie si de un cadru adecvat.
• De asemenea, europenii ar trebui sa poata sa se bucure de beneficiile oferite de serviciile electronice interoperabile, de la e-guvernare la e-sanatate, si sa isi dezvolte competentele digitale astfel incat sa poata valorifica oportunitatile pe care le ofera internetul si sa isi mareasca sansele de a obtine un loc de munca.

Urmatoarele etape

Discutiile de luna trecuta stabilesc domeniile prioritare de actiune asupra carora se va concentra activitatea in contextul pregatirii strategiei globale privind piata unica digitala, care va fi prezentata in luna mai 2015.