Romania, singura țară din UE cu creștere a investițiilor în prima jumătate a anului

Eurostat a comunicat recent datele cu privire la evolutia PIB-ului si componentelor in tarile membre ale Uniunii Europene in trimestrul II si prima jumatate a anului curent. Conform acestor statistici PIB-ul Zonei Euro (principalul partener economic al Romaniei) s-a ajustat pentru al doilea trimestru consecutiv in T2, cu o dinamica anuala in intensificare la 14.9%, arată o analiză publicată marți de economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.

Scaderea economiei cu un ritm record in T2 a fost determinata de incidenta pandemiei si restrictiile implementate pentru contracararea acestui soc fara precedent in ultimele decenii, mai arată raportul.

Alte constatări din raport:

■ Economia Romaniei a consemnat un ritm anual de declin de 10.3% in T2, nu la fel de sever precum cel inregistrat in Zona Euro, aspect evidentiat in primul grafic din partea dreapta.

■ Aceasta evolutie a fost determinata, in principal, de faptul ca investitiile productive (motorul economiei) au continuat sa creasca in Romania (cu o dinamica anuala in decelerare la 2.2%) si s-au ajustat cu un ritm anual de peste 20% in Zona Euro, aspect evidentiat in al doilea grafic din partea dreapta.

■ Subliniem faptul ca Romania a fost singura tara din Uniunea Europeana in care investitiile productive au crescut in T2 si in prima jumatate a anului curent.

■ Majorarea investitiilor productive pentru al saselea trimestru consecutiv in T2 (intr-un context caracterizat prin restrictii fara precedent) a fost sustinuta de mix-ul relaxat de politici economice (inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finantare), dar si de potentialul de dezvoltare din economia interna. Se poate spune ca firmele au continuat proiectele de investitii lansate la inceputul acestui an, evidentiindu-se dinamica din sectorul constructiilor, sustinuta si de majorarea cheltuielilor de capital ale statului.

■ Consideram ca dinamica favorabila a investitiilor productive in T1 si T2 exprima premise pentru o tranzitie rapida de la ciclul post-criza la ciclul post-pandemie.

■ De asemenea, consumul privat (principala componenta a PIB) a scazut in Romania cu 13.2% an/an in T2, un ritm de declin inferior celui inregistrat in Zona Euro (16% an/an), dupa cum se poate observa in al treilea grafic din partea dreapta.

■ Nu in ultimul rand, consumul guvernamental s-a majorat cu 4.4% an/an in T2 in Romania, spre deosebire de scaderea cu 2.5% an/an inregistrata in Zona Euro.

■ Conform scenariului macroeconomic central revizuit recent (prin incorporarea estimarilor provizorii (2) cu privire la evolutia economiei din T2) PIB-ul Romaniei ar putea creste cu un ritm mediu anual de peste 2.5% in perioada 2020-2022, ajustarea din acest an (determinata de incidenta pandemiei) urmand sa fie contrabalansata de redinamizarea din 2021 si 2022.

■ In acest scenariu ne asteptam la majorarea investitiilor productive cu o dinamica medie anuala de peste 6%, perspectiva sustinuta de persistenta unui mix relaxat de politici economice pe termen mediu la nivelul Uniunii Europene si in Romania.

■ Pe de o parte, costurile reale de finantare se vor mentine la un nivel scazut/accesibil, conform semnalelor de politica monetara.

■ Pe de alta parte, programele Next Generation si cadrul financiar multianual 2021-2027 vor avea impact pozitiv pentru antrenarea investitiilor private. Spre exemplu, conform Next Generation Romania ar putea beneficia de subventii nete de peste 5% din PIB-ul anului 2019.