România sub presiune: șase din zece oameni se simt mai săraci
Șase din zece români spun că trăiesc mai prost decât acum un an și doar unul din zece crede că situația sa s-a îmbunătățit. Acestea sunt concluziile primului sondaj economic lunar realizat de IRSOP, publicat miercuri, care fotografiază un tablou al anxietății financiare generalizate — cu unele nuanțe mai luminoase față de luna anterioară.
Studiul, realizat pe un eșantion reprezentativ de 500 de adulți în intervalul 16–20 martie, relevă o populație care continuă să simtă acut povara prețurilor ridicate, dar care dă semne timide de speranță pe termen scurt.
Prezentul rămâne dureros, dar orizontul se mai deschide
Proporția celor care apreciază că situația financiară personală este mai puțin bună față de anul trecut a rămas blocată la 61%, identică cu luna februarie. Totuși, privind înainte, 25% dintre respondenți cred că nivelul de trai va fi mai bun peste un an — un salt de șase puncte procentuale față de luna precedentă, când această proporție era de 19%. Ponderea pesimistilor pe termen scurt a scăzut ușor, de la 67% la 64%.
Pe orizontul mai lung, de cinci ani, România se divide aproape exact în două: 37% anticipează o îmbunătățire a nivelului de trai, iar 39% o deteriorare — un echilibru precar care reflectă incertitudinea profundă cu privire la traiectoria economică a țării.
Piața muncii trimite semnale de alertă
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din acest val vine de pe piața muncii. Aproape trei din zece angajați — 29%, față de 25% în februarie — consideră că locul lor de muncă este în pericol. Dintre aceștia, 86% spun că ar găsi cu greu un nou loc de muncă în localitatea lor, față de 75% luna trecută. Combinația dintre teama de concediere și absența alternativelor reprezintă, potrivit analiștilor IRSOP, „o combinație periculoasă” cu potențial de a alimenta atât creșterea îndatorării, cât și incapacitatea de rambursare a creditelor.
Inflația: frica persistă, dar mai puțin acută
Așteptările inflaționiste rămân ridicate, deși ușor ameliorate: 75% dintre respondenți se așteaptă ca prețurile să crească în următoarele 12 luni, față de 78% în februarie. Proporția celor care cred că prețurile vor rămâne stabile a scăzut de la 12% la 8%, ceea ce sugerează că o parte din populație a migrat de la „optimismul inflaționist” spre anticiparea unui declin al prețurilor — scenariul cel mai favorabil, care rămâne totuși marginal.
Totodată, 64% dintre respondenți anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni, o proporție neschimbată față de luna trecută, iar 69% se așteaptă la dobânzi mai mari — față de 67% în februarie. Aceste cifre sugerează că populația nu are încredere că politica monetară va reuși să îmblânzească inflația fără costuri suplimentare.
Consumul se contractă, dar economisirea câștigă teren
Comportamentul de consum reflectă presiunile resimțite: 56% dintre respondenți spun că achiziționează mai puțin pentru consumul curent față de anul trecut, în ușoară scădere față de 60% în februarie. Totuși, intenția de economisire preventivă a crescut semnificativ — 57% intenționează să pună bani deoparte pentru situații neprevăzute, față de 49% luna anterioară, cel mai ridicat nivel înregistrat de sondaj de la lansarea sa.
Interesul pentru educație și formare profesională a urcat de la 39% la 49%, semn că o parte a populației încearcă să se protejeze prin investiții în propria capacitate de muncă. Intenția de achiziție a unui autoturism a crescut și ea brusc, de la 12% la 20%, iar interesul pentru titluri de stat sau acțiuni la bursă s-a majorat de la 8% la 12%. Prin contrast, intenția de cumpărare a unei locuințe a scăzut de la 11% la 8%, confirmând ceea ce IRSOP numește o „criză de accesibilitate” — incapacitatea unor segmente largi ale populației de a-și permite bunurile cu valoare ridicată.
„Devalorizați moneda și distrugeți sistemul”
Raportul IRSOP se încheie cu un avertisment rar de explicit pentru un document de cercetare. Citând celebra formulare atribuită lui Lenin și preluată de Keynes — „dacă vrei să distrugi sistemul capitalist, devalorizează-i moneda” — analiștii institutului avertizează că inflația prelungită erodează tăcut avuția privată și anulează efectele pozitive ale creșterii salariului minim, înlocuind stimulentele economice cu anxietate generalizată.
Sondajul IRSOP este realizat lunar începând din februarie 2026, cu o marjă de eroare de ±4,4%.
Nota cercetătorilor ORSOP
Bunăstarea populaţiei: Situaţia economică a gospodăriilor rămâne deprimată. Nu se văd semne de redresare. Înseamnă că revenirea va dura mult, vor creşte riscurile de stagnare sau prăbuşire a creşterii economice, iar guvernarea va fi dificilă.
Aşteptările inflaţionare: Rămân ridicate şi vor agrava presiunea inflaţionară determinată de creşterea preţurilor la energie. Cu cât preţurile cresc mai rapid, cu atât oamenii se tem mai mult şi cer măriri salariale. Dar productivitatea muncii nu creşte proporţional cu măririle. Şocul preţurilor anihilează stimulentele de sprijin economic şi eventuale efecte pozitive ale creşterii salariului minim. În plus, frica de inflaţie se extinde şi asupra altor domenii de viaţă, ca sănătatea, siguranţa locului de muncă etc.
Piaţa muncii. Procentul angajaţilor care se tem că ar putea pierde locul de muncă s-a apropiat în martie de 30 la sută. Preţurile mari şi şomajul în creştere reprezintă o combinaţie periculoasă şi un semnal de îngrijorare. În condiţii de şomaj cresc împrumuturile, iar, dacă preţurile cresc şi ele, debitorii nu mai plătesc datoriile.
„Criza de accesibilitate” Intenţiile scăzute de cumpărare a produselor mai scumpe semnalează că gospodăriile trec printr-o „criză de acces”. Secţiuni largi din populaţie nu îşi permit să susţină costurile pentru achiziţia de bunuri dezirabile ca maşini, locuinţe, terenuri, afaceri. Economiştii analizează în prezent ce se întâmplă când în mediul economic se adună factori care blochează affordance-ul, adică accesul la acţiune al consumatorilor. Cauza principală este inflaţia extrem de ridicată şi fără sfârşit previzibil. O bucată mare din avuţia privată se topeşte pe nesimţite.