Skip to content
Economie

România văzută din firmă. Guvernul vrea relansare, însă doar un antreprenor din trei bugetează extinderea afacerii

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Întrebați ce se va întâmpla cu economia României în următoarele 12 luni, 65,9% dintre antreprenori răspund că va merge mai rău. Întrebați cum vor arăta finanțele propriei firme peste același an, doar 32,3% anticipează o deteriorare. Cei mai mulți vor să-și păstreze angajații, dar numai unul din zece vrea să recruteze. Iar ponderea celor care au de gând să investească în extindere a coborât de la 54% în 2024 la 35,7% în prezent.

La prezentarea celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor, realizat de INSCOP Research la solicitarea NewMoney.ro, premierul Luca Niculescu s-a oprit tocmai asupra acestei cifre. „Ponderea companiilor care intenționează să investească în dezvoltare a coborât de la peste jumătate în 2024, la doar o treime în prezent, am prefera să fie ceva mai bine și asta este și sarcina mea și a Guvernului pe care-l conduc, de a reda antreprenorilor încrederea și apetitul pentru creștere. Relansarea economică, intensificarea investițiilor sunt în fruntea priorităților de pe agenda Guvernului pe care-l conduc”, a afirmat Niculescu, a spus el.

Vezi aici rezultatele Barometrului Antreprenorilor

Premierul: „vreau să vă dau o veste bună”

Premierul Luca Niculescu a citat chiar el cifra care l-a nemulțumit: „Ponderea companiilor care intenționează să investească în dezvoltare a coborât de la peste jumătate în 2024 la doar o treime în prezent. Aș fi preferat să fie ceva mai bine. Și asta este sarcina mea și a guvernului pe care îl conduc, de a le da antreprenorilor încrederea și apetitul pentru creștere.”

Apoi a anunțat emisiunea de euroobligațiuni de luni: „România a atras ieri 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de capital. Este prima emisiune de euroobligațiuni de la instalarea noului guvern. Cererea investitorilor a fost dublă față de suma împrumutului.”

Premierul a numit șomajul tinerilor drept una dintre prioritățile guvernului: „Suntem țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au un loc de muncă.”

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Nazare: deficitul „a ținut captiv capitalul”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat direct deficitul de lipsa de bani pentru sectorul privat: „Deficitele bugetare din acești ani, culminând cu cel de peste 9 [la sută din PIB] în 2024, au ținut captiv capitalul din piață care putea să meargă spre economia privată. Cu cât avem un deficit mai mare, cu atât economia privată are mai puțini bani la dispoziție sau la un preț mai mare.”

Despre datoria publică, a spus: „E un fel de sac în care aruncăm deficitele fiecărui an. Și cu cât deficitele sunt mai mari, cu atât sacul devine mai greu de dus. Și cu costuri mai mari.”

Pentru 2027, ministrul a confirmat abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri la finalul acestui an, dar a evitat să dea o țintă de deficit: „În mod cert trebuie să mergem spre 5%.” Miza, a spus el, este ratingul: menținerea lui în primul trimestru din 2027 și, cu o execuție bugetară bună, schimbarea perspectivei din negativă în stabilă. „Adică scăpăm de securea asta cu care trăim deasupra capului, de la trimestru la trimestru, că putem să pierdem calificativul de investiții.”

Nazare a amintit și de anii 2010: „Poate nu ne mai amintim cum a fost acum 15 ani, când venea Troica din două în două luni și aflam ce putem face, ce nu putem face. Nu-mi doresc pentru țara mea să mai treacă prin așa ceva.”

Firmele vor să-și păstreze oamenii. S-au rărit însă cele care recrutează

În august 2024, aproape un antreprenor din patru spunea că firma sa urma să angajeze. În august 2025, ponderea coborâse la 13,7%. În octombrie 2026, a ajuns la 10,6%. În același interval, proporția celor care anticipează concedieri a urcat de la 11,1% la 19,7%. În doi ani, raportul aproape că s-a inversat. Atunci, firmele care plănuiau angajări erau de peste două ori mai numeroase decât cele care aveau în vedere concedieri. Acum, pentru fiecare firmă care vrea să recruteze, aproape două se gândesc la reduceri de personal.

„Dar am văzut și că există mai multe firme care anticipează concedieri decât cele care plănuiesc angajări. Deci susținerea investițiilor și activității economice înseamnă în mod direct protejarea familiilor și locurilor de muncă”, a spus Luca Niculescu.

Principalele obstacole rămân creșterea taxelor și a impozitelor (53,4%), instabilitatea politică (40,3%) și inflația (30,9%). Așteptările fiscale s-au schimbat însă vizibil. Aproape jumătate dintre antreprenori (47,6%) cred că impozitul pe salarii va rămâne la fel, față de 26,4% anul trecut. Pentru TVA, 58,2% nu se așteaptă la modificări, iar unul din cinci speră chiar la o scădere. Ștefureac a avertizat că, la astfel de întrebări, „e o graniță destul de fină între ce te aștepți și ceea ce-ți dorești”.

Două cifre ies din tablou. 83,3% dintre antreprenori se așteaptă ca leul să se deprecieze față de euro, iar ponderea celor care anticipează o creștere „mare” a cursului s-a dublat, de la 12,6% la 25,8%

Prima decizie care poate aștepta este extinderea

Prudența se vede și în investițiile deja făcute. În ediția din 2024, 55,4% dintre antreprenori spuneau că investiseră în dezvoltare în precedentele 12 luni. În 2025, ponderea era încă de 54,2%. În ediția actuală a coborât la 47,5%. Pentru următoarele 12 luni, numai 35,7% au asemenea planuri, iar 62% spun că nu prevăd investiții în extindere.

Un detaliu ajută la înțelegerea acestor răspunsuri. Când fac bilanțul ultimului an, 53,4% dintre antreprenori spun că situația financiară a propriei firme s-a înrăutățit. Când privesc spre anul care vine, răspunsul cel mai frecvent, ales de 40%, este că situația va rămâne la fel. Pentru o firmă care vine după un an slab, stabilizarea poate fi suficientă ca să-și țină echipa împreună. Pentru a deschide un al doilea magazin sau pentru a cumpăra un utilaj pe credit, antreprenorul are nevoie și de perspectiva unor încasări care să acopere noul cost.

Or, 70,1% dintre respondenți cred că dobânzile la credite vor crește în următoarele 12 luni, iar 83,3% se așteaptă să plătească mai mulți lei pentru un euro. S-a schimbat mai ales intensitatea temerii legate de curs. Ponderea celor care anticipează o creștere mare a euro s-a dublat, de la 12,6% în 2025 la 25,8%.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat de ce, în opinia sa, reducerea deficitului ar ajuta inclusiv firmele care au nevoie de credit. Câtă vreme statul trebuie să împrumute sume mari, el concurează pentru finanțare cu întreprinderile pe care vrea să le vadă investind. „Cu cât reducem deficitul, eliberăm acești bani pentru economia privată”, a spus Nazare.

Ministrul a pus în discuție și felul în care statul își alege propriile proiecte. „Deci trebuie să facem ordine în aceste investiții”, a spus el, referindu-se la investițiile publice. Criteriul propus de Nazare este efectul pe care îl are un proiect în regiune, adică în ce măsură banii cheltuiți de stat generează, la rândul lor, activitate economică.

Trei sferturi dintre antreprenorii români cred că țara merge în direcția greșită și doar o treime mai plănuiesc să investească anul viitor, mai arată sondajul.

Sondajul a fost realizat între 19 și 26 octombrie, prin telefon, pe un eșantion de 1.100 de antreprenori, cu o marjă de eroare de ±2,9%.

Pesimismul se vede și în propriile afaceri. 53,4% dintre antreprenori spun că firma lor stă mai prost decât acum un an, iar ponderea celor care descriu situația drept „mult mai proastă” s-a dublat, de la 8,5% la 16%. Investițiile s-au oprit: doar 35,7% mai intenționează să investească în dezvoltare în următoarele 12 luni, față de 54% în 2024.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a pus scăderea pe seama momentului în care s-au cules datele: „trebuie să ținem cont de culegerea datelor, care s-a întâmplat după o perioadă lungă de criză politică, care tocmai s-a încheiat”.