Românii au cea mai mică încredere în bănci - top 9 țări din regiune

Românii au cea mai mică încredere în bănci – top 9 țări din regiune

Încrederea românilor în bănci a crescut în ultimii ani, dar rămâne printre cele mai scăzute în rândul țărilor din jur, arată datele unui sondaj al Băncii Naționale a Austriei.

De asemenea, românii preferă să dețină peste 12% din banii cash în euro, o proporție de peste 4 ori mai mare decât locuitorii țărilor din jur, potrivit rezultatelor sondajului. De altfel, întrebați cum și-ar plasa banii reprezentând echivalentul a două salarii nete, o treime dintre români ar prefera depozitele în euro, față de 17% dintre polonezi , 11% dintre cehi sau un sfert dintre maghiari.

Dacă ar face un credit mai consistent, românii ar folosi banii pentru a-și lua o casă sau o mașină. Bulgarii l-ar folosi pentru renovarea casei sau pentru consum, cehii și-ar lua o casă sau ar renova-o pe cea pe care o au, la fel ca maghiarii și sârbii. Doar 0,6% dintre românii chestionați s-ar împrumuta pentru a investi banii în educația lor. Din acest punct de vedere, românii sunt cei mai dezinteresați față de restul țărilor chestionate (investiția în propria educație).

În privința încrederii în moneda națională, România și Ungaria prezintă cele mai mici scoruri la întrebarea: „Credeți că peste 5 ani moneda națională va fi foarte stabilă și de încredere?”

Încrederea în bănci depinde de vârstă, dar și de gradul de educație

Tinerii sub 34 de ani au cel mai ridicat grad de încredere în sistemul bancar (peste 30%) iar cei de peste 55 de ani sunt cei mai reticenți. Mai puțin de un sfert din ei spun că au încredere în bănci, mai arată datele sondajului.

De asemenea, ponderea celor care au încredere în bănci crește odată cu nivelul de educație primit. Doar 10% din cei cu educație primară tratează băncile cu încredere, față de aproximativ o treime din rândul celor cu studii superioare.

De asemenea, cei căsătoriți au un grad de încredere mai mare decât cei necăsătoriți, potrivit sndajului OeNB.

Sondajul a fost publicat în iulie 2024 și acoperă următoarele țări: România, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina.