Skip to content
Actualitate

Românii au plătit direct din buzunar, într-un an, peste 33.600.000.000 de lei pentru sănătate

Alina Neagu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Povara financiară suportată direct de populație atunci când are nevoie de un serviciu medical rămâne ridicată. Aproape 28% din cheltuielile sistemului de sănătate provin din surse private – plăți direct din buzunar, abonamente de sănătate sau asigurări private. Plățile directe făcute de pacienți reprezintă a doua sursă de finanțare a sistemului, după contribuțiile la asigurările de sănătate. 

Este una dintre principalele concluzii ale raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, lansat de ASE, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

De unde vin banii pentru sănătate 

Potrivit raportului, numărul românilor care plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) a depășit pentru prima dată, anul trecut, pragul de 50% din populație. Astfel, 9.664.268 de români au plătit CASS în 2025. Asta înseamnă 50,75% din totalul populației. 

Ponderea banilor proveniți din plata contribuției în finanțarea sistemului de sănătate a crescut de la 42,5% în anul 2023 la 51,2% în 2025.

„Această evoluție contrazice percepția frecvent întâlnită în spațiul public, potrivit căreia veniturile colectate din CASS ar depăși necesarul sistemului sau ar fi utilizate în alte scopuri decât sănătatea. În realitate, contribuțiile obligatorii finanțează doar aproximativ jumătate din cheltuielile curente cu sănătatea. Mai mult, potențialul de finanțare al acestei surse este încă incomplet valorificat”, arată autorii studiului. 

Structura sumelor care au alcătuit Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate în anul 2025: 

  • Venituri din CASS – 65.461.609.000 de lei – 51,15% din total;
  • Subvenții de la buget – 6.398.557.000 lei – 5%;
  • Taxa clawback – 5.997.714.000 de lei – 4,69%;
  • Bugetul de stat al Ministerului Sănătății –  12.449.346.855 lei –  9,73%;
  • Bugetul de stat al altor ministere (Ministerul Apărării și Ministerul Transporturilor au spitale în subordine – n.r.) – 1.162.735.744 lei –  0,91%;
  • Bugetele unităților administrativ-teritoriale – 636.282.152 lei – 0,5%;
  • Asigurări private – 633.000.000 de lei – 0,49%;
  • Abonamente de sănătate – 1.439.055.000 lei – 1,12%;
  • Plăți din buzunar (out of pocket) – 33.638.073.042 lei – 26,28%;
  • „Alte scheme” – 147.400.000 de lei – 0,12%;
  • Total: 127.979.332.794 de lei.

Plățile directe ale pacienților, a doua sursă de finanțare a sistemului de sănătate

O concluzie principală a raportului este că povara financiară suportată direct de populație atunci când are nevoie de un serviciu medical rămâne ridicată. Aproape 28% din cheltuielile cu sănătatea provin din surse private – plăți direct din buzunar, abonamente de sănătate sau asigurări private. Plățile directe făcute de pacienți reprezintă în continuare a doua sursă de finanțare a sistemului, după CASS. 

Cele mai mari sume sunt direcționate către medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv stomatologie. 

Valoarea plăților directe din buzunarul pacientului în anul 2025 este estimată în raport la 33,64 de miliarde de lei, comparativ cu 29,66 miliarde de lei în 2023, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 13,4%. 

Ponderea plăților din buzunar (out of pocket) în cheltuiala totală cu sănătatea este estimată la 26,28% în anul 2025, față de 29,9% în 2023. 

„Această evoluție reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul plăților directe rămâne ridicat și continuă să situeze România printre statele europene cu o povară financiară importantă asupra pacienților”, spun autorii studiului.

În același timp, valoarea abonamentelor de sănătate a crescut de la 965 de milioane de lei în 2023 la 1,44 miliarde de lei (+49,1%), în timp ce asigurările private de sănătate au ajuns la 633 de milioane de lei, față de 458 de milioane de lei în 2023 (+38,2%). 

Cu toate acestea, împreună ele reprezintă doar 1,61% din totalul cheltuielilor cu sănătatea. 

Bugetul sănătății, mai puțin dependent de subvențiile de la stat 

Subvențiile de la bugetul de stat către Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate au scăzut de la 8,94 miliarde de lei în 2023 la 6,40 miliarde de lei în 2025 (-28,4%), iar ponderea lor în totalul cheltuielilor cu sănătatea s-a redus de la 9,0% la 5,0%. 

Efectul secundar al reformei de anul trecut

Sistemul de sănătate păstrează 23 de categorii exceptate de la plata CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate. Sunt 6,46 de milioane de asigurați exceptați (33,9% din populație) – de la copii și studenți (4,38 de milioane) până la pensionarii cu pensia sub 3.000 de lei (1,72 milioane). 

Autorii raportului recomandă însă ca protecția categoriilor vulnerabile să fie finanțată explicit prin transferuri de la bugetul de stat, „nu prin exceptări care erodează veniturile fondului asigurărilor de sănătatate”. 

Un efect secundar al reformei de anul trecut, când 8 categorii exceptate până atunci de la plata contribuției au fost eliminate din categoria asiguraților, este acela că numărul neasiguraților a crescut la 2,92 milioane (15,3% din populație), cu 511.000 mai mult decât în 2024.

Peste 95% dintre neasigurați au sub 60 de ani, iar fenomenul privește populația activă (muncă fără forme legale, optimizări fiscale), nu categoriile vulnerabile, care rămân protejate prin exceptare, arată raportul. 

Asigurarea voluntară în sistemul de asigurări sociale de sănătate (în valoare de 2.430 lei/an) a avut o adeziune modestă. Doar 4,6% dintre foștii coasigurați (30.110 din circa 654 mii) au optat pentru plată, iar în total 327.351 persoane plătesc voluntar CASS (+120 mii față de 2024).