Un tânăr român stătea „în cel mai frumos sat din Italia”, cum le spunea el celor care-l întrebau. Tatăl său lucra în construcții, dar a avut o problemă de sănătate și au revenit în România. Băiatul s-a izbit aici de ceva la care nu s-a așteptat: intoleranță și ostilitate.
Călin Georgescu a comparat Inteligența Artificială cu ceva diavolesc. Poate că politicienii din România au impresia că e o răbufnire. Dimpotrivă, e un calcul politic cu miză imensă.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.
4,8 milioane de tineri sub 25 de ani din România formează aproximativ 25% din populația rezidentă a țării și ei sunt categoria cea mai vulnerabilă la ceea ce urmează pe piața muncii, odată cu extinderea AI.
Pentru acest sfert al populației, dar și pentru noi, restul, excepționalele realizări și îmbunătățiri ale vieții care vin odată cu AI pot fi blamate mult mai ușor dacă politicienii și liderii tehnologici nu iau în calcul riscurile.
„Sunt îngrijorat în special pentru tineri. Locurile de muncă cele mai expuse riscului sunt cele de nivel începător și mediu, iar noile locuri de muncă create vor necesita, în mare parte, competențe a căror dobândire durează mulți ani”.
Asta a spus-o cineva aflat la polul opus al gândirii despre lume față de Călin Georgescu. A spus-o un specialist care mărturisește că toată viața lui s-a rugat ca tehnologia să avanseze rapid: Bill Gates.
Recentul mesaj al lui Gates a trecut destul de puțin observat la noi. Poate că e util să aducem în contextul României câteva dintre ideile cele mai importante.
Exemplul unui tânăr român născut în străinătate
„Am cunoscut o dramă a unui tânăr care a venit din Italia în România”, mi-au povestit Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, într-o conversație recentă. L-au întâlnit pe tânăr în Scandinavia și au relatat povestea lui.
Cei doi jurnaliști de la Teleleu l-au cunoscut pe Roberto Emanuele Lungu la o fermă din Norvegia. Roberto s-a născut, din părinți români, plecați la muncă, în Palestrina.
Palestrina e o localitate la 35 de kilometri de Roma, construită pe ruinele orașului antic Praeneste, care exista de pe vremea fenicienilor. Mai apoi familia de români s-a mutat imediat la nord, în Castel San Pietro Romano, unul dintre cele mai pitorești sate din Italia.
A fost ceva pentru Roberto că a putut locui în localitatea care concurează la titlul, relativ și mereu contestat desigur, de „cel mai frumos sat din Italia”.
Familia a revenit în România
Emi Roberto, 18 ani, împarte cereale vacilor, ferma Ramstad, satul Prestfoss, Norvegia
Viața lui Roberto Emanuele Lungu s-a schimbat când tatăl său s-a îmbolnăvit, așa cum i-au descris povestea cei doi jurnaliști de la Teleleu. Roberto avea 13 ani. Au revenit cu toții în România, în satul Albele, județul Bacău.
Aici l-a izbit în moalele capului un zid de agresivitate, sub diverse forme. „Se făcea mișto de el și pentru că purta adidași albi”, își amintesc cei doi ziariști.
Roberto s-a dus la școală la Onești, unde nici măcar colegii lui nu știau de satul neasfaltat Albele. Era locul unde când ploua se făcea mocirlă. Nu dă vina pe nimeni, dar a realizat că readaptarea e în sine o muncă grea.
Când a împlinit 18 ani, Roberto Lungu a început să muncească perioade întregi, ca sezonier, în Norvegia. Când ziariștii au vorbit cu el nu știa încă ce va face. Se gândea la Facultatea de Mecanică din Iași, dar și la o viață în Occident, poate în Norvegia, poate altundeva. De ce nu Italia? Era îngrijorat că economia țării nu îl va ajuta să-și găsească un loc de muncă. În România, nici atât.
Sunt miliarde de tineri în toată lumea precum Roberto Lungu, îngrijorați, angoasați și sceptici. Sunt 4,8 milioane de oameni sub 25 de ani în România, cam un sfert din populația țării, conform Institutului Național de Statistică.
Roberto are multe abilități tehnice și un cult al muncii. Dar chiar și așa, cei din generația lui sunt în fața unui pericol iminent. Noi, indiferent de vârstă, suntem în aceeași barcă.
Inteligența Artificială va fi fie șansa lor, a celor tineri, fie decăderea noastră, a tuturor.
Pentru prima oară, cogniția umană este depășită de un produs al omului
La finalul lui august 2026, Bill Gates a publicat pe propriul blog „Gates Notes” un articol de mari dimensiuni. El are o precizie specială a limbajului. Aproape că își interzice metaforele. Folosește exemple, date și propriile observații.
„Inteligența Artificială va fi cel mai mare egalizator inventat vreodată, fie cea mai gravă sursă de nedreptate”, crede fondatorul Microsoft.
Gates, 70 ani, spune că toată viața lui a avut doar două locuri de muncă. „În primul, am contribuit la dezvoltarea de software menit să le ofere oamenilor mai multe posibilități, prin activitatea mea la Microsoft”.
„În cel de-al doilea, pe care l-am început cu normă întreagă în 2008, redau averea pe care am acumulat-o la Microsoft, cu scopul de a face lumea un loc mai sănătos, mai educat și mai echitabil. Aceasta este meseria pe care o voi avea pentru tot restul vieții”.
Mai spune că ceea ce trăim nu are echivalent. Responsabilii politici, experții și noi, cetățenii obișnuiți, ne mângâiem cu o idee. Ne spunem că au mai existat „revoluții tehnologice”. Dar nu așa. „Pentru prima dată, IA poate înlocui și chiar depăși cogniția umană”, afirmă Gates.
Când Bill Gates se uită în oglindă, ne vedem și noi: cu problemele românești.
De ce sunt tinerii cei mai expuși
Dintre cei 65% dintre români care sunt nostalgici după comunism, conform studiului Inscop din 2025 mulți sunt sub 30 de ani. Aceștia consideră, fără să fi trăit vreodată cu el conducător, că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun. Modelul lui Călin Georgescu este irezistibil, prin comparație, într-un asemenea vârtej al opiniilor.
Sunt tinerii „comuniști” sau sunt doar teribil de speriați, pe bună dreptate, de ceea ce urmează? Ei, începătorii, sunt deja puternic loviți.
„Locurile de muncă cele mai expuse riscului sunt cele de nivel începător și mediu, iar noile locuri de muncă create vor necesita, în mare parte, competențe a căror dobândire durează mulți ani”, spune Bill Gates.
În articolul său recent, fondatorul Microsoft alocă mult spațiu problemelor generației care acum abia a găsit sau care încă e în căutarea unui loc de muncă: „Sunt îngrijorat în special pentru tineri, care vor intra pe piața muncii într-un context cu tot mai puține posturi disponibile la nivel de începători. Ei înțeleg această provocare, deoarece sunt cei mai activi utilizatori ai IA și observă atât capacitățile acesteia, cât și ritmul de perfecționare. Nu este de mirare că atât de mulți dintre ei au o percepție negativă asupra IA”.
De ce e acum totul diferit?
Pentru că „nu avem experiență cu o tehnologie care poate fi adoptată rapid sau care poate gândi și acționa ca un om” spune Gates.
Bill Gates. FOTO: SOPA Images / Sipa USA / Profimedia
Cresc generații nu doar fără loc de muncă, ci care nu se mai pot califica la ideea de loc de muncă
Alți specialiști au observat un fenomen: cum vei asigura continuitatea unor companii, sau chiar unor profesii, câtă vreme nu mai angajezi tineri? Iar tinerii știu deja asta. Yuval Noah Harari a scris de ceva vreme că problema nu e doar șomajul în rândul tinerilor. Problema nu e că nu au un angajament. Problema e că se formează „generații de neangajat”. Pentru că aceștia nu au abilități minimale pentru noua economie.
Nici Gates, nici Harari nu se referă explicit la România, așa cum nu se referă la nicio țară anume. Dar care sunt societățile care suferă cel mai mult? Cele unde educația este în urmă, în care nu s-a investit în cunoaștere.
Munca nu înseamnă doar bani, ci și o sursă de demnitate
În timp ce noi râdem de erorile comise de AI sau de roboții care dansează stângaci, economia se schimbă.
Până acum, spune Gates, „angajarea a fost modul în care majoritatea oamenilor obțin banii de care au nevoie pentru a-și acoperi necesitățile de bază ale vieții, fiind totodată o sursă esențială de demnitate și de legături sociale”.
Da, munca nu este doar baza unui contract „valoare + efort contra bani”.
Munca a fost, un lung șir istoric, un fel de a te integra social. O modalitate de a avea încredere în tine. O confirmare a utilității.
Generațiile „de neangajat” de care vorbea Harari vor fi generațiile care au nevoie să-și procure din altă parte acest temei existențial, nu doar material. Până atunci însă, întreaga lume face față fricii. Iar temerea se transformă, treptat, în furie politică.
Scriitorul și eseistul italian Alessandro Baricco spunea că e posibil ca generația matură de azi să fie ultima din istoria umanității pentru care munca să fi fost o parte esențială a vieții.
Dar nici această generație nu e scutită de amenințarea unei IA care avansează mai repede decât putem înțelege noi consecințele.
Una dintre ideile lui Bill Gates: meserii „rezervate oamenilor”
„Cred că, pe măsură ce IA și roboții se perfecționează, vom rezerva anumite sarcini exclusiv pentru oameni. Am început să numesc acest domeniu „Rezervat oamenilor”, iar acesta este un exemplu al tipurilor de idei pe care va trebui să le luăm în considerare”, spune Bill Gates.
„Îmi place expresia „Rezervat oamenilor” deoarece îmi amintește de rezervațiile naturale – locuri în care am putea construi clădiri și drumuri, dar alegem să nu o facem deoarece pierderea ar fi prea mare”, descrie el propunerea.
„Am putea rezerva ceva ca „Human Reserved” din motive economice. De exemplu, am putea face acest lucru deoarece permiterea mașinilor să preia un anumit rol va înlocui un număr mare de oameni care nu își pot schimba ușor locul de muncă”.
Ce va face un om de 40-50 de ani?
Bill Gates exemplifică:
„Nu poți spune unui om de 55 de ani, care a lucrat în construcții toată cariera sa, că trebuie să se angajeze la un centru de îngrijire a vârstnicilor și să te aștepți ca el să găsească această activitate satisfăcătoare”.
„Uneori, decizia de a rezerva ceva pentru oameni va fi determinată de alți factori. În domeniul sănătății, de exemplu, imaginați-vă un robot care vă dă vestea îngrozitoare că suferiți de o boală incurabilă. Nu există niciun motiv tehnic pentru care nu ar putea face asta. Totuși, nu ar trebui”, spune Gates.
Știrea despre propunerea lui Bill Gates de a păstra unele profesii doar pentru oameni a explodat. Se vorbește despre „human-reserved”. Poate că Roberto Lungu se va descurca. Dar milioanele de tineri care nu au nici experiența lui de viață, nici calitățile și nici persistența sunt în riscul de a-l întâlni pe Ceaușescu reambalat.
