România trebuie să reducă deficitul de cont curent şi deficitul comercial pentru o creştere a ratingului de ţară, spune ministrul Finanţelor

România trebuie să reducă deficitul de cont curent şi deficitul balanţei comerciale pentru o creştere a ratingului de ţară, a arătat, sâmbătă, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Reacţia ministrului vine după ce agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă.

„Dacă vrem upgrade de rating avem un lucru important de făcut: reducerea deficitului de cont curent şi a deficitului de balanţă comercială. Evident, cu păstrarea celorlalţi piloni de care am vorbit mai sus şi care validează o abordare responsabilă. Pot să vă spun că, dacă deficitul comercial şi cel de cont curent ar fi fost în scădere (şi nu în creştere) astăzi vă anunţam o creştere a ratingului de ţară! Scăderea deficitului comercial nu se face însă doar prin efort guvernamental. Este nevoie de măsuri, programe şi mai ales de parteneriat cu mediul economic acela care, prin investiţii, să asigure trecerea la economia de producţie. Aşa numitul Productivism Economic, cel care va trebui să fie obiectivul economic de ţară al României în următorii 4-6 ani”, a scris ministrul Finanţelor Adrian Câciu, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, decizia Fitch este cu atât mai importantă în contextul regional actual, în care presiunile recesioniste încă se manifestă, determinate de incertitudinile create de evoluţia conflictului din Ucraina dar mai ales de impactul inflaţiei asupra economiilor statelor din Europa, precum şi de dificultăţile apărute în cadrul lanţurilor de aprovizionare.

Adrian Câciu consideră că stabilitatea politică este pilonul cel mai important al evaluării care a generat îmbunătăţirea perspectivei de rating.

„La îmbunătăţirea perspectivei a contribuit şi reducerea deficitului public”

Un alt element care a contat în această această decizie a fost, potrivit ministrului Finanţelor, stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB. „După ani în care România intrase într-un real derapaj referitor la indicatorul ponderii datoriei publice şi mai ales al managementului deficitar al acestuia (în mai puţin de 24 de luni începând cu noiembrie 2019 România a reuşit contraperformanţa de a creşte ponderea datoriei publice în PIB cu 12 puncte procentuale), anul 2022 a repus România pe un trend corect, responsabil şi, mai ales, predictibil”, a explicat sursa citată.

La îmbunătăţirea perspectivei a contribuit şi consolidarea fiscal-bugetară şi reducerea deficitului public alături de abordarea unei consolidări prin ajustarea fiscală a veniturilor bugetare, a mai arătat şeful de la Finanţe.

„Referitor la deficitul public trebuie menţionat faptul că acesta cuprinde, în partea de cash mai ales, toate elementele de intervenţie de tip one-off (măsurile de sprijin adresate populaţiei şi economiei luate pentru compensarea erodării puterii de cumpărare) astfel că nivelul deficitului este influenţat, conjunctural, de aceste măsuri de sprijin. Din perspectiva evaluărilor macro, dar şi a corelaţiilor cu alţi indicatori sau influenţei asupra acestora (exemplu reducerea inflaţiei structurale), deficitul care contează este deficitul structural, iar reducerea acestuia are efectul pozitiv asupra celorlalţi factori care afectează bunul mers al economiei”, a mai precizat Câciu.