România va primi 2,2 miliarde de euro din fondurile UE de coeziune, bani ce vor fi folosiți și pentru compensarea prețurilor la energie

Premierul Ciucă a salutat miercuri decizia luată cu o zi în urmă de Comisia Europeană de a disponibiliza 10% din fondurile de coeziune, respectiv 40 miliarde de euro la nivelul întregii UE, pentru sprijin în criza energetică, pentru asigurarea de capital de lucru, IMM-uri și pentru susținerea cetățenilor vulnerabili.

Prezent la ședința de Guvern, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și proiectelor Europene, a spus că România va primi 2,2 miliarde de euro din totalul de 40 miliarde de euro și a dat detalii despre măsurile care pot fi acordate.

Boloș a spus că banii vor putea fi folosiți pentru a sprijini gospodariile vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea prețurilor la energie. A doua măsură posibilă este pentru granturi pentru capital de lucru, care se vor acorda IMM-urilor pe modelul granturilor din pandemie și a treia măsură este referitoare la ocupare și creare de locuri de muncă.

Premierul Ciucă a mai precizat că toate aceste măsuri vor fi transpuse într-o procedură tehnică care se va stabili la nivel interministerial, posibil în termen de 2 săptămâni, după ce autoritățile vor vedea și celelalte detalii stabilite la nivelul Comisiei Europene.

Noi propuneri la Bruxelles pentru a combate prețurile mari la energie și pentru a asigura securitatea aprovizionării

Comisia Europeană a propus un nou regulament de urgență pentru a aborda prețurile mari ale gazelor în UE și pentru a asigura securitatea aprovizionării în această iarnă.

Aceasta se va realiza prin achiziții în comun de gaze, mecanisme de limitare a prețurilor la bursa de gaze TTF, noi măsuri privind utilizarea transparentă a infrastructurii și exercitarea solidarității între statele membre, precum și prin eforturi continue de reducere a cererii de gaze. Regulamentul conține următoarele patru elemente principale:

Agregarea cererii și achizițiile în comun de gaze la nivelul UE pentru a negocia prețuri mai bune și pentru a reduce riscul ca statele membre să oferteze în dauna altor state membre pe piața mondială, asigurând în același timp securitatea aprovizionării întregii UE;
Avansarea lucrărilor de creare a unei noi referințe pentru prețul GNL până în martie 2023; și, pe termen scurt, propunerea unui mecanism de corecție a prețurilor pentru a stabili o limită dinamică a prețurilor în cadrul tranzacțiilor de la bursa de gaze TTF, precum și a unui collar sau a unui interval temporar pentru a preveni creșteri extrem de bruște ale prețurilor pe piețele instrumentelor financiare derivate;
Norme vizând solidaritatea implicită între statele membre în cazul unor deficite de aprovizionare, extinzând obligația de solidaritate la statele membre care nu au o conexiune directă prin conducte pentru a implica și statele care dețin instalații pentru GNL; și o propunere de creare a unui mecanism de alocare a gazelor pentru statele membre afectate de o situație de urgență în materie de aprovizionare cu gaze la nivel regional sau la nivelul Uniunii.

În combinație cu măsurile deja convenite privind reducerea cererii de gaze și de energie electrică, stocarea gazelor și redistribuirea profiturilor exagerate din sectorul energetic, aceste noi măsuri vor îmbunătăți stabilitatea pe piețele europene ale gazelor naturale în această iarnă și în viitor.

Măsurile vor ajuta și la atenuarea suplimentară a presiunii asupra prețurilor resimțită de cetățenii și industria din Europa, asigurând totodată securitatea aprovizionării și o piață internă funcțională. Comisia își va continua activitatea în alte domenii, inclusiv revizuirea, mai târziu în cursul acestei luni, a Cadrului temporar pentru ajutoare de stat în situații de criză, precum și dezvoltarea în continuare a unor modalități de limitare a impactului prețurilor mari ale gazelor asupra prețurilor energiei electrice.

În plus, Comisia va efectua o evaluare a nevoilor în contextul REPowerEU pentru a accelera tranziția către o energie curată și pentru a evita fragmentarea pieței unice, cu scopul de a face propuneri de sporire a capacității financiare a UE pentru REPowerEU. Comisia propune, de asemenea, o utilizare flexibilă și țintită a fondurilor politicii de coeziune pentru a aborda impactul actualei crize energetice asupra cetățenilor și întreprinderilor, utilizând până la 10% din alocarea națională totală pentru perioada 2014 – 2020, în valoare de aproape 40 miliarde euro.

Sursa foto: Dreamstime.com.