România vrea să testeze trenurile cu hidrogen, spune ministrul Transporturilor

​România vrea să testeze trenurile cu hidrogen, fiind vorba de o tehnologie nouă și promițătoare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, la o conferință pe teme feroviare. El a folosit și o expresie plastică pentru a descrie neîncrederea într-un proiect care ar putea fi viabil: „când vede olteanul girafa”. Țările care stau cel mai bine la trenuri pe bază de hidrogen sunt Olanda, Germania, Austria și Italia. Toate testele din Europa au fost făcute cu trenuri Alstom.

”Aș vrea să dezvoltăm un proiect de trenuri pe hidrogen și am avut discuții cu industria, dar m-aș bucura să fim , ca să folosesc un termen din domeniul start-up-urilor de IT, adică să luăm o tehnologie în fază incipientă. Asta ne-ar permite să folosim bani europeni și să atingem obiectivele globale europene în ceea ce privește emisiile de carbon”, a spus Drulă la conferința Zilele Feroviare.

”Ne-ar putea ajuta și să dezvoltăm o industrie și cred că cel mai bine, dincolo de strategii, vorbe și hârtii, este când o faci prin exemplu. O să folosesc o expresie: : când vom vedea trenul pe hidrogen, când vom merge cu el și vom vedea că este o tehnologie fezabilă și în operare, cred că asta va contribui la promovarea acestei tehnologii”, a spus ministrul.

Țările care stau cel mai bine la trenuri pe bază de hidrogen sunt Olanda, Germania, Austria și Italia.

Olanda anunțase că va introduce trenuri pe hidrogen în provincia Groningen, Germania a testat încă de acum câțiva ani astfel de trenuri și va pune 14 garnituri în operare, iar Austria și Italia au făcut teste.

Cel mai recent, regiunea franceză Bourgone-Franche-Comte a semnat un contract pentru a testa din 2024 aceste trenuri.

Trenurile pe hidrogen vor rămâne de nișă, fiindcă, deși sunt ecologice și silențioase, sunt mult mai scumpe decât trenurile electrice. În plus, hidrogenul ocupă un volum mult mai mare decât dieselul și deci un tren pe hidrogen nu are o autonomie mare și nici nu sunt fezabile pentru viteze de peste 140 km/h. Trenurile pe hidrogen sunt potrivite pentru rute de până la 120 km.

Provincia olandeză Groningen anunța în toamna lui 2020 că va introduce trenuri cu hidrogen pe o linie regională, după ce au fost realizate teste cu un tren Alstom, iar rezultatele au fost pozitive.

Trenurile pe hidrogen au intrat în serviciul regulat de călători și pe o linie din Austria și 14 trenuri vor fi livrate până în 2022 pentru a circula în landul german Saxonia Inferioară.

În noiembrie anul trecut compania italiană Ferrovie Nord Milano a comandat șase trenuri pe hidrogen de la Alstom pentru a circula pe cei 103 km dintre Brescia și Edolo, din 2023. La fel ca în Germania, aceste trenuri vor înlocui actualele trenuri diesel.

Un domeniu neglijat grav

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a propus alocarea unui miliard de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru efectuarea de reînnoiri pe reţeaua de cale ferată, o zonă care a fost subfinanţată.

Avem o strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pe următorii patru ani. Am găsit-o realizată când am venit în minister, mie mi-a revenit doar sarcina de a o înainta Comisiei Europene în ianuarie şi această strategie vorbeşte de modernizare. Sunt prinse aceste coridoare din domeniul feroviar, chiar există aşa o expresie – vine coridorul, se repară şi lucrurile devin bune şi noi -, dar, din păcate, foarte lent, foarte scump şi pe lungimi relativ mici. Înlocuiri, acele refacţii etc., schimbări de traversă de şină şi restul de operaţiuni tehnice – aici vrem să alocăm un miliard de euro din PNRR pentru că, dacă ne uităm, această parte de reînnoire a fost subfinanţată. Putem să vorbim de creşteri de finanţare, să folosim cuvinte frumoase, dar dacă ne uităm la realitate, indiferent de ani, dacă ne uităm pe 10-15 ani în urmă, sumele alocate pentru această zonă de reînnoire, zona care ne ţine reţeaua existentă la viteza actuală, sunt mult sub nevoi şi poate de ordinul a câtorva zeci de milioane de euro pe an. Păi, dacă am reuşi să avem un miliard de euro, să zicem ca impact şi în anii 2022, 3, 4, 5, 6, asta ar însemna o mică revoluţie în sine şi ar însemna că această reţea feroviară a noastră va merge într-o zonă de decenţă. Din păcate, în România, la stadiul căii ferate în momentul de faţă decenţa a devenit o revoluţie. Asta a fost o prioritate pentru noi şi vrem să ieşim cumva din această ipocrizie a scoaterii în faţă a unor proiecte majore în timp ce restul reţelei e prăbuşită”, a afirmat Drulă.

Ministrul a atras atenţia că România nu stă bine nici măcar la capitolul de material rulant, în condiţiile în care Autoritatea de Reformă Feroviară nu reuşeşte să achiziţioneze trenuri noi.

„Nici pe partea de material rulant lucrurile nu stau bine. Există un plan al României, care este de 6-7 ani, prin care trenuri noi moderne de călători urmau să fie achiziţionate cu finanţare nerambursabilă din fonduri europene şi apoi folosite în cadrul obligaţiei serviciului public şi cumva puse la dispoziţia operatorilor, cu condiţii contractuale şi comerciale de îndeplinit din partea lor. Din păcate, aceste achiziţii nu sunt finalizate nici astăzi şi aici este o altă mare problemă care trebuie rezolvată. O autoritate numită – în titlu este de reformă feroviară are deja patru ani de existenţă. Când ne uităm la reforma feroviară cu onestitate ea nu există în niciuna din componente şi aici ne revine să ne uităm – şi asta am făcut împreună cu colegii mei – la utilitatea unei instituţii atinse în niciun fel şi să luăm acele măsuri care asigură o reformă feroviară, adică o reformă a reţelei, o reformă a felului în care se acordă contracte de servciu public, care în prezent au multe, multe lipsuri. Pur şi simplu mai mult finanţăm plimbarea unor trenuri goale, fără condiţii şi indicatori de calitate, ceea ce nu ajută pe nimeni de fapt”, a susţinut şeful de la Transporturi.

Potrivit acestuia, PNRR prevede 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară, însă propunerea va fi negociată cu Comisia Europeană.

„Ne-am preocupat şi de elaborarea propunerilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi, aici, propunerea este să avem 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară. Bineînţeles, asta intră într-o negociere, merge în discuţii cu Comisia Europeană – chiar şi mâine avem un call la nivel tehnic pe această temă. Să spun noutatea pe care am gândit-o împreună cu echipa mea şi am discutat-o şi cu cei din minister şi cu responsabilii din infrastructură: alocarea unei axe financiare pentru a reînnoi infrastructura căilor ferate. Din ce am urmărit eu în anii trecuţi, de când am intrat în UE, ne-am concentrat foarte mult politica investiţională pe proiecte foarte mari cu impact pe zone mici ale reţelei feroviare. Dacă analizăm banii cheltuiţi la euro/proiect/km de infrastructură o să vedem că aceşti bani se concentrează pe zone restrânse, în principal pe un singur coridor, pe fostul coridor 4 Curtici-Constanţa, şi restul reţelei feroviare – cei până la 10.000 de km de cale ferată – a fost cumva permanent subfinanţată şi a ajuns într-o stare proastă. Cum ştiţi, e plin de restricţii şi de limitări de viteză în reţeaua noastră de căi ferate, ceea ce îndepărtează şi călătorii de acest mod de transport şi face mai puţin competitiv şi traficul de marfă”, a menţionat Cătălin Drulă.