Rusia a semnat acorduri cu China, pentru a reduce efectele sanctiunilor economice impuse de Occident

​Rusia si China au semnat luni mai multe acorduri economice (in domeniul energetic, comercial si financiar), despre care Moscova declara ca sunt dovada unei politici incununate de succes de apropiere de Asia, acest lucru fiind foarte important in contextul sanctiunilor aplicate de statele occidentale din cauza crizei din Ucraina, scrie Reuters.

Cele 38 de acorduri incheiate intre cele 2 parti, semnate la Moscova, in cadrul vizitei premierului chinez, Li Keqing, permit o mai consistenta cooperare in domeniul energetic si un schimb valutar (currency swap ) in valoare de 150 de miliarde de yuan (25 de miliarde de dolari), cu scopul de a reduce influenta dolarului american.

Sunt printre primele succese, cerute de presedintele Vladimir Putin pentru a evita izolarea economica a Rusiei din cauza sanctiunilor impuse de Occident, de cand marile natiuni au obtinut un acord de livrare a gazului pe o perioada de 30 de ani, valoarea acestei tranzactii ridicandu-se la 400 de miliarde de dolari. “Consider ca este important ca in ciuda situatiei dificile ne deschidem acum noi oportunitati”, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev, la sfarsitul ceremoniei de semnare a acordului.

Ca un semn ca neincredrea nu a fost complet ingropata, Li a fost mai putin expresiv, chiar cand a sustinut necesitatea unui acord in 2015, pentru constructia unei a doua conducte (ruta vestica), care sa conduca gazul rusesc catre China. “Cooperarea in domeniul gazului natural dintre Rusia si China are o istorie mai veche”, a declarat Li. Acesta a adaugat: “Sunt necesare discutii ulterioare intre companii”.

Pentru Rusia, acordul cu China ofera o oarecare destindere, in contextul in care nu exista semnale ca Uniunea Europeana si SUA ar ridica sanctiunile economice impuse ca urmare a anexarii Peninsulei Crimeea. Mai mult, Rusia a fost acuzata de statele occidentale ca a oferit sprijin separatistilor ucrainieni. Sanciunile au ca tinta sectorul financiar, energetic, si pe cel al apararii, restrictionand astfel capacitatea companiilor de stat si a bancilor rusesti de a-si creste prezenta pe pietele occidentale.

Schimbul valutar sustine planurile Chinei de a promova la nivel international folosirea yuan-ului. De altfel si Rusia si China doresc sa intensifice schimburile comerciale folosind rubla si yuan-ul, scopul urmarit de acestea fiind acela de a reduce rolul dolarului american in comertul international.

China, care are 32 de procente din rezervele sale de schimb extern, in valoare de 4 triliarde de dolari, investite in SUA (datorie guvernamentala), ar dori sa limiteze vulnerabilitatea la orice fluctuatii ale dolarului in perioada urmatoare. Pe termen lung. China vrea sa creasca yuan-ul si sa-l transforme intr-o valuta utilizata la nivel global.

Medvedev a spus ca schimurile comerciale dintre Rusia si China au crescut la mai mult de 100 de procente in decursul ultimilor 6 ani, de la 40 de miliarde de dolari la 90 de miliarde de dolari. “Suntem parteneri foarte apropiati” a adugat Medvedev, desi comertul cu statele UE (cele 28 de state) este mai mare decat comertul cu China.

In lumina noilor intelegeri, cooperarea se va intensifica intre producatorul de stat din industria petrolului Rosneft (ROSN.MM) si Corporatia Nationala Chineza Petroleum, incluzand proiecte cu gaz natural lichefiat (LNG) si posibile livrari catre China.

Bancile VTB(VTBR. MM), VEB si Banca de Agricultura Ruseasca, ca si Rosneft, lovite de sanctiuni, au semnat acorduri cu banca chizeza Exim pentru a deschide linii de credite.

Operatorul de telefonie mobila MegaFon si Banca de Dezvoltare Chineza au convenit la o finantare de 500 de milioane de dolari.

Li, care a sosit din Germania si va merge in Italia pentru Summitul Liderilor Europeni si Asiatici, se asteapta sa aibe discutii cu Putin, marti.

Un alt semn ca legaturile Rusiei cu Beijingul se imbunatatesc, a fost publicarea datelor Ministerului Energiei care au aratat o crestere a livrarii de petrol catre China, cu aproape 45 de procente de la un an la altul.

Transporturile de marfuri din porturile Marii Baltice catre Europa au scazut cu aproximativ 20 de procente. “Schimbari mult mai evidente pot fi observate in distributia geografica a scaderii exporturilor catre Occident care pierde teren in fata legaturilor prioritare cu Orientul Indepartat, o tendinta care ar putea fi usor accelerata in contextul climatului politic actual”, a declarat JBC, o firma de consultanta in domeniul energiei.

Beijingul a clarificat faptul ca doreste sa-si dezvolte afacerile cu Rusia si sa profite de pe urma crizei in care au ajuns relatiile dintre Moscova si Occident, care se afla acum la cel mai prost nivel de la incheierea Razboul Rece. Este nevoie insa de timp pentru a pune capat neincrederii in relatiile dintre cele doua state care aproape ca au ajuns la o disputa pe granita, in anii 60, cand Rusia era parte a URSS.

Beijingul este interesat sa investeasca in infrastructura, energie si sevicii in Rusia, dar Moscova a avut pentru mult timp rezerve in a permite investitii chineze in industrii strategice. China pare de asemenea sa aiba ingrijorari in a investi intr-o economie care nu este stabila, cu rubla fiind lovita de sanctiuni si cu scaderi in pretul petrolului, cel mai important domeniu de export al Rusiei.