Rusia avanseaza cu proiectele energetice din Balcani

Moscova continua sa isi promoveze interesele economice la portile Uniunii Europene. Doua proiecte energetice, privind construirea gazoductului South Stream si respectiv a oleoductului Burgas-Alexandropoulis vor demara in curind. In amindoua proiectele “capul de pod” este Bulgaria.

Rusia si Bulgaria urmeaza sa semneze, in luna ianuarie 2008, un acord referitor la constructia gazoductului South Stream care va traversa Marea Neagra, conform oficialilor rusi citati de agentiile de presa.

“Ne-am propus sa semnam acest acord cel mai probabil in ianuarie”, a aratat adjunctul ministrului rus al Industriei si Energiei, Anatoly Yanovski, citat de Ria Novosti.

Declaratia sa vine dupa ce, duminica, ministrul rus al Industriei si Energiei, Viktor Kristenko si ministrul bulgar al Economiei, Peter Dimitrov, aflat in vizita la Moscova, au semnat o declaratie comuna cu privire la constructia noii conducte South Stream.

Viktor Kristenko a declarat ca acest proiect ar fi profitabil atat pentru Rusia cat si pentru Europa, deoarece ar raspunde intereselor ambelor parti care doresc sa diversifice rutele de transport al resurselor energetice.

Gigantul rus Gazprom si firma petroliera italiana Eni S.p.A. sunt companiile care urmeaza sa construiasca gazoductul, ce va livra anual 30 miliarde metri cubi de gaze naturale spre Austria, Slovenia si Italia via Bulgaria.

Gazprom si Eni vor fi detinatorii dreptului de proprietate asupra gazului natural ce va fi , care va fi adus atit din Rusia cit si din zona caspica, conform ministrului Dimitrov, care a anuntat acest lucru in cadrul unei conferinte internationale asupra energiei, ce se desfasoara in aceste zile la Roma.

Dupa disputa cu Ucraina de la inceputul anului, Gazprom, care este cel mai mare producator mondial de gaze naturale, a inceput sa caute noi rute de export pentru a evita tarile de tranzit, iar in acest moment este preferata ruta via Grecia si Bulgaria.

Pe de alta parte, Gazprom – alaturi de companiile germane E.ON AG si BASF -, este implicata in proiectul North Stream, o conducta ce va lega Germania de Rusia via Marea Baltica si care este prezentat ca un proiect care poate asigura durabilitatea resurselor de gaze ale Uniunii Europene.

UE ingrijorata

Totusi, Uniunea Europeana este din ce in ce mai ingrijorata in privinta sigurantei importurilor de gaze din Rusia, care constituie circa 25 la suta din rezervele UE.

Opozitia tot mai puternica afisata de unele tari europene fata de realizarea de catre Gazprom de noi rute pentru transportul gazelor naturale au determinat concernul rus sa treaca la limbaj ultimativ, scrie Nezavisimaia gazeta.

Astfel, vicepresedintele consiliului de administratie al Gazprom, Aleksandr Medvedev, a atras atentia ca, daca proiectele North Stream si South Stream vor fi blocate, Europa se va confrunta cu un deficit de gaze naturale.

„Daca ar fi sa ne imaginam un scenariu de cosmar, vom vedea o Europa fara 85 de miliarde de metri cubi de gaze”, a spus Medvedev in cadrul conferintei energetice de la Roma. Si nu se stie cine ar putea compensa acest dezechilibru”.

In ultimele luni, aminteste ziarul citat, impotriva construirii noilor conducte s-au pronuntat Estonia, Finlanda, Suedia si Polonia, tari vizate de preconizatele itinerarii.

„Tensionarea situatiei din jurul celor doua proiecte este o exagerare evidenta”, crede reprezentantul companiei 2Kaudit, Aleksandr Stok. Chiar daca North Stream intampina oarecare reticente din partea anumitor state UE, el se bucura de un puternic sprijin in Europa si nu este cazul sa se puna la indoiala ducerea la bun sfarsit a lucrarilor”, sustine analistul.

In alta ordine de idei, Timur Hairullin, de la Antanta-Kapital considera „inoportuna tentativa de a santaja Europei, vorbindu-i de pericolul aparitiei unui deficit de gaze. Conducta nu e unicul mijloc de aprovizionare – mai exista gazul lichefiat, care poate fi adus din Africa de nord si din tarile Golfului Persic.

Ca atare, declaratiile excesiv de agresive ale Gazprom pot avea efect contrar – Europa, si asa speriata de planurile expansioniste ale concernului, va fi nevoita sa cauta masuri de raspuns”

Oleoductul Burgas-Alexandropoulis, la start

Proiectul oleoductului Burgas-Alexandropolis va incepe a fi pus in practica in aprilie, dupa ce obstacolele legate de acesta au fost eliminate, in urma discutiilor ruso-bulgare, informeaza presa bulgara, citata de Rompres.

“Compania rusa care s-a obligat sa construiasca oleoductul nu are titei si acesta a fost principala obiectie la includerea in acordul de proiect a unei cerinte ca acea companie sa furnizeze volumul necesar de titei.

Pe parcursul discutiilor ruso-bulgare, cele doua parti au semnat un acord suplimentar, obligand Moscova sa furnizeze garantii legate de titeiul necesar proiectului”, a declarat ministrul bulgar al economiei, Petar Dimitrov.

El nu a precizat insa daca Rusia si-a pastrat in continuare solicitarea ca cele doua companii din proiect, bulgara si greaca, sa furnizeze parti egale de titei. Dupa ce oleoductul va fi operational, Bulgaria va primi 300 milioane dolari anual din taxa de tranzit, a declarat Dimitrov.

In august, Bulgaria si Grecia au refuzat conditiile propuse de Rusia in cazul oleoductului Burgas-Alexandropoulis, conditii care cereau celor doua tari balcanice sa contribuie cu 49 la suta din cantitatea de titei care ar urma a fi transportata prin oleoduct.

Acordul interguvernamental referitor la constructia oleoductului Burgas-Alexandropolis a fost convenit intre Rusia, Grecia si Bulgaria la data de 15 martie 2007.

Conform termenilor din document, compania petroliera rusa de stat Rosneft, grupul care se ocupa de gestionarea sistemului rusesc de conducte petroliere, Transneft, si gigantul Gazprom, vor detine impreuna 51 la suta din actiuni, in timp ce Grecia si Bulgaria vor controla fiecare o participatie de 24,5 la suta din actiuni.

Kazahstanul este singurul producator de titei care si-a exprimat pana in prezent dorinta de a adera la proiect. Rusia s-a aratat de acord cu acest lucru, dar conditiile din august cerute de Rusia la Atena au fost interpretate drept viitoare presiuni in aceasta directie.

Facand legatura intre portul bulgar Burgas si Alexandropoulis (port grec la Marea Egee), aceasta conducta, cu o lungime de 280 de kilometri, va permite transportul spre vestul Europei al petrolului provenit din zona Marii Caspice, ocolind insa tranzitul prin strimtorile Bosfor si Dardanele.

Lucrarile de constructie, al caror cost este estimat la 900 milioane dolari, ar urma sa inceapa in 2008. Initial, oleoductul va avea o capacitate de transport de 35 milioane tone pe an, capacitate ce va creste pina la 50 milioane tone.