S-a încălzit din nou. Vara trecută, într-un singur episod de caniculă extremă, la 112 au fost 58.000 de apeluri

Temperatura medie a verii în România crește în medie pe deceniu cu valori între 0,4 C și 0,6 grade Celsius, dar diferența este mare între orașe. 

Datele și analiza apar într-un document întocmit de câțiva autori ai raportului Starea Climei, care au format un consiliu științific independent pe probleme de climă.

Temperatura medie a verii a fost de 24,4 C la Craiova pentru perioada 1991-2025, la București a fost de 23,2 grade Celsius, iar la Brașov, de 18,2 C. Temperatura medie a verii a crescut la Craiova cu mai mult de două grade în intervalul 1991-2025, față de perioada 1961-1990. La Constanța, creșterea a fost de numai 1,4 grade Celsius.

Ce este stresul termic

Un factor care arată mai clar cât de mult s-au încălzit verile este stresul termic. Studiul are informații despre creșterea numărului de zile în care temperatura maximă a depășit 32 de grade Celsius.

Indicele universal de confort termic (Universal Thermal Climate Index, UTCI) arată cum resimte corpul uman temperatura aerului în aer liber, în funcție de combinația temperaturii aerului cu umezeala relativă și vântul. 

Acesta apare atunci când corpul uman nu mai reușește să își mențină temperatura internă normală din cauza căldurii excesive din mediu. În asemenea condiții, organismul se suprasolicită pentru a se răcori (de exemplu, prin transpirație, dilatarea vaselor de sânge), ceea ce poate duce la probleme de sănătate de la disconfort și epuizare, până la afecțiuni grave sau chiar deces.

Cum a crescut numărul de zile caniculare, pe orașe

Datele privind stresul termic pentru perioada 1961–2024 arată o creștere consistentă a numărului de zile cu stres termic intens în lunile de vară (iunie–august) în orașele analizate.

• Bucureștiul a trecut de la o medie de 32 de zile/an în perioada 1961–1990, la 52 de zile/an cu stres termic în perioada recentă 1991–2025, o creștere de 60%.

• Craiova a înregistrat o creștere de aproape 50% (de la 41 la 60 de zile cu stres termic pe an)

• Galați – o creștere de 60% (de la 30 la 48 de zile/an)

• Iași – o creștere de 75% a zilelor cu stres termic (de la 21 la 37 de zile/an).

În unele orașe, numărul zilelor cu stres termic intens este de 3–4 ori mai mare decât în perioada de referință, astfel:

• Ploieștiul a trecut de la 7 la 20 de zile/an

• Cluj-Napoca de la 4 la 11 zile/an 

• Brașov de la 1,5 zile la 7 zile/an

Un consiliu pe teme de climă

Documentul în care sunt prezentate datele este semnat de cinci experți în probleme climatice: Bogdan Antonescu (specializat de fenomene climatice extreme), Mihaela Caian (cercetător ANM), Sorin Cheval (cunoscut pentru studiile privind schimbările climatice), Adina Croitoru (profesor universitar) și Valentin-Veron Toma (antropolog). 

Autorii acestui document, alături de alți câțiva experți pe teme de climă și mediu au format pe 3 iunie un organism independent numit „Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice”.

Consiliul își propune să prezinte și să explice evoluțiile climatice și impactul acestora în România, să contribuie la politicile publice cu relevanță climatică, dar și să participe în dezbaterea publică prin recomandări și analize argumentate științific.

De ce valurile de căldură sunt atât de periculoase în orașe

În document se explică faptul că valurile de căldură sunt amplificate în mediul urban prin efectul „insulei de căldură urbane (ICU)” care generează diferențe de temperatură de 3 – 8°C între centrul marilor orașe și zonele rurale învecinate. 

„Peste 50% din suprafața orașelor reședință de județ este expusă direct la riscuri termice ridicate. Într-un singur episod de caniculă extremă (26-28 iulie 2025), Serviciul de Telecomunicații Speciale a înregistrat un record de aproape 57.700 de apeluri la numărul de urgență 112”, se spune în raport.

Valurile de căldură și stresul termic asociat reprezintă un risc major pentru sănătatea publică, susține raportul. 

„Autoritățile locale trebuie să trateze valurile de căldură ca pe un risc major pentru sănătatea publică și să dezvolte măsuri integrate de prevenție, intervenție și adaptare urbană pentru protejarea populației vulnerabile și reducerea impactului temperaturilor extreme asupra orașelor”.

”Totodată, orașele trebuie să reducă efectul de insulă de căldură urbană prin extinderea infrastructurii verzi, crearea unor spații publice mai reziliente și integrarea adaptării climatice în planificarea urbană”.

„Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale, ci un risc recurent cu efecte semnificative asupra sănătății și bunăstării populației. În lipsa unor măsuri coordonate de prevenție, pregătire și răspuns, costurile umane și sociale ale acestui fenomen vor continua să crească”, spun autorii.

Câteva idei cu efecte relativ rapide

Sunt propuse câteva acțiuni cu un impact relativ rapid ce ar putea produce efecte deja în  vara lui 2026.

• Crearea unei rețele locale de spații interioare de răcorire și sprijin 

Autoritățile locale pot extinde rețeaua de spații de sprijin pentru populație prin amenajarea unor puncte accesibile de răcorire și prim ajutor în clădiri publice aflate în administrarea municipalității, precum centre comunitare, sedii administrative, biblioteci, centre de zi sau alte facilități sociale. Aceste spații ar trebui să ofere acces la apă potabilă, temperaturi controlate și asistență medicală de bază în perioadele cu temperaturi extreme.

• Extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public și adaptarea reglementărilor locale pentru acces la apă în perioadele de caniculă. 

Fântânile și cișmelele cu apă potabilă pot fi amplasate nu doar în parcuri, ci și în zone intens circulate, în proximitatea nodurilor de transport și în spațiile unde oamenii lucrează în aer liber. Instrumente precum hărțile publice digitale ale cișmelelor pot contribui la creșterea accesibilității acestor resurse în perioadele cu temperaturi extreme.

• Valorificarea suprafețelor de apă ca infrastructură de răcorire urbană 

Lacurile, râurile și alte corpuri de apă pot contribui la reducerea temperaturilor resimțite în mediul urban și pot funcționa ca spații de refugiu climatic în timpul valurilor de căldură. Autoritățile locale pot amplifica aceste beneficii prin amenajarea zonelor din proximitatea apei ca spații accesibile pentru recreere și răcorire, inclusiv prin dezvoltarea unor zone sigure de îmbăiere, odihnă și petrecere a timpului liber. Astfel de intervenții necesită o atenție sporită la infrastructura locală, măsurile de siguranță și monitorizarea calității apei, pentru a asigura protejarea sănătății publice și utilizarea în condiții de siguranță a acestor spații.

• Protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate 

Autoritățile locale pot susține măsuri suplimentare de protecție pentru lucrătorii expuși la temperaturi extreme, în special în sectoarele cu vulnerabilitate ridicată precum salubrizarea, munca sezonieră sau construcții. Aceste măsuri pot include adaptarea programului de lucru, acces la apă și zone umbrite, precum și condiții minime de protecție pentru personalul contractat direct sau indirect de municipalitate.

• Asigurarea accesului facil la surse de apă 

Reglementările locale pot permite temporar utilizarea fântânilor publice și accesul facil la surse de apă în timpul alertelor de caniculă, în special pentru persoanele care nu beneficiază de acces adecvat la apă în gospodărie sau care se află în situații de vulnerabilitate socială.

• Adaptarea stațiilor de transport public pentru reducerea expunerii la căldură 

Stațiile de transport public pot integra acoperișuri verzi, pereți vegetali și materiale care reduc acumularea căldurii pentru a limita expunerea directă la soare și a îmbunătăți confortul termic al utilizatorilor. Aceste intervenții pot fi completate de sisteme de colectare a apei de ploaie pentru irigare automată și soluții care contribuie la creșterea biodiversității urbane.

• Comunicarea clară și accesibilă a riscurilor către populație 

Autoritățile locale ar trebui să transmită constant informații clare și pe canale credibile, accesibile și adaptate diferitelor categorii de populație privind riscurile asociate temperaturilor extreme și măsurile de protecție recomandate. Comunicarea publică trebuie să includă recomandări practice.