Salariații din privat încearcă să susțină mai mulți bugetari/ Întrebarea unui senator și răspunsul unui antreprenor

Avem un fenomen în România. Pe deoparte numărul de bugetari crește, lucru confirmat de datele Ministerului Finanțelor, iar rata șomajului urcă. Peste toate astea, din ce în ce mai puțini angajați din privat vor plăti taxe către stat.

Ne referim la faptul că cei din agricultură și industria alimentară nu vor mai plăti impozit pe venit și contribuția la sănătate (poate și Pilonul II unde va fi opțional), conform unui proiect adoptat de Parlament ce a fost trimis la Iohannis, fiind susținut de Coaliție chiar în programul recent de măsuri.

Așadar, o nouă clasă de angajați nu va mai plăti taxe, pe modelul construcțiilor. După cum spunea recent președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), Dan Manolescu, dacă e așa de bun modelul acesta, adică acel nivel al taxării, atunci ar trebui generalizat pentru toți angajații din România, deoarece este clar că asta ar mulțumi pe toată lumea.

Conducerea BNR au discutat recent cu privire la faptul că efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, dar în același timp, rata șomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7 la sută – după scăderea ei la 5,4 la sută în trimestrul III -, iar în primele două luni din 2022 s-a menținut constantă, semnificativ deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.

Așa cum a observat și BNR, salariile au consemnat un avans modest de la începutul anului, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat la companii s-a accelerat. Peste toate astea, intențiile de angajare au scăzut ușor în martie.

Taxarea muncii și întrebarea ciudată a unui senator

Săptămâna trecută a avut loc o conferință, la care a participat și senatorul Robert Cazanciuc de la PSD, alături de reprezentanții mediului de afaceri.

La un moment dat, a vorbit prin Zoom antreprenorul unei firme cu 70 de angajați din Bacău.

El a spus: Taxarea muncii este principala mea problemă în companie.

Robert Cazanciuc a simțit nevoia să vorbească și l-a întrebat: De ce e cea mai mare problemă?

Antreprenorul a răspuns: „Concurăm foarte greu cu sectorul de stat în ceea ce privește salariile. Noi trebuie să ne producem singuri bugetul de salarii, din 2017 încoace, de când au crescut salariile în sectorul de stat ne este foarte greu să concurăm cu ei.

Personalul nostru migrează, din motive de salarii, în primul rând, către sectorul de stat care este mult mai ofertant ca salariu.

Problema asta a apărut în 2017 când pe deoparte a crescut salariul minim și pe de altă parte și cele din sectorul de stat semnificativ față de cel privat.”

Așadar, există o bătaie pe angajați între mediul privat și cel de stat.

Număr de bugetari mai mare

Dacă ne uităm la numărul de bugetari, datele de la final de februarie ne arată o cifră de peste 1,26 milioane.

Luând aleator o lună de anul trecut, de exemplu, aprilie, numărul este mai mare cu aproape 13.000 de persoane.

Adică avem 66 bugetari la mia de locuitori, dacă luăm cele mai recente date statistice despre populația rezidentă (așteptăm să vedem care va fi rezultatul recensământului pentru a avea o situație mai bună). Într-un articol din 2019 număram 63 de bugetari la mia de locuitori.

Vedem un număr mult mai mare, așadar, asta în condițiile datele din februarie nu ne oferă și numărul de angajați bugetari de la Ministerul Familiei condus de Gabriela Firea. Pur și simplu, deși este înființat din ianuarie, nu apare în datele din februarie. Poate are de-a face cu faptul că la vremea respectivă încă nu erau semnate protocoalele de predare-primire cu privire la anumite direcții pe care le-a căpătat Firea de la Ministerul Muncii și Tineretului.

În orice caz, așa cum a arătat HotNews.ro recent, mare lucru nu s-a făcut de când este înființat noul Minister al Familiei și nici nu va fi precum cel similar din alte țări, dacă ne uităm pe declarațiile oferite de Gabriela Firea în ziua publicării acelui articol.

Dacă ne uităm la salarii, vedem că sunt similare cu cele din alte instituții: ministru 21.840 lei, secretar de stat – 16.640 lei, director general – 13.663 lei, consilieri 8.000 – 9.000 lei etc. Sumele sunt brute.

Avem așadar un număr mai mare de bugetari, ceea ce se traduce în cheltuieli salariale mai mari pentru stat. Războiul din Ucraina pare să amâne consolidarea fiscală, deși avem deja anumite direcții în Planul Național de Redresare și Reziliență. Acolo se vorbește și despre regândirea excepțiilor din fiscalitate, dar se pare că lucrurile sunt făcute pe dos, dacă ne uităm la ce s-a adoptat în Parlament chiar săptămâna trecută cu sprijinul Coaliției: salariile din agricultură și industria alimentară (ceea ce am menționat la început).

În plus, mai urmează o excepție, probabil săptămâna aceasta va fi adoptată: impozitarea câștigului din tranzacțiile pe piața de capital cu 1 sau 3%, în funcție de perioada de deținere, comparativ cu 10% cât e în prezent (la care se depune Declarația Unică).

Taxe mai mari în viitor?

În general, toată lumea se uită la teoria ricardiană când vine vorba despre împrumuturile statului, potrivit căreia: împrumuturile de astăzi vor trebui plătite în viitor tot de noi, poate de copii, prin taxe mai mari.

Datoria publică a depășit 50% din PIB și, în teorie, ar trebui să fie aplicate de Guvern măsurile din Legea responsabilității fiscal-bugetare. Pentru că ne-am referit la angajați de la început la salariații bugetari, conform acelei legi ar trebui înghețate cheltuielile salariale, printre altele.

Adică, presupunând că va rămâne acest număr de salariați, ar urma să dispară avansările în grad, care înseamnă creșteri de salarii. Asta pe lângă faptul că trebuiesc înghețate angajările și salariile.

Evident, dacă va crește mult PIB-ul nominal (aici joacă un rol foarte mare inflația) atunci va scădea din nou sub 50%, dar asta nu înseamnă că problema dispare.

Pentru a nu pune presiune pe generațiile viitoare este nevoie de investiții în toate tipurile de infrastructură. Dacă economia devine puternică și statul este digitalizat, o datorie este foarte ușor de ținut sub control, iar dacă în perioade de avânt economic realizezi excedente, atunci poți rezolva problema. Altfel, va atârna din ce în ce mai mult de gleznele generației viitoare.

Sursă foto: DreamStime.com