Salariile cresc cu două cifre, șomajul e mic, inflația scade. De ce nu zâmbesc oamenii pe stradă?

Conform datelor transmise de Statistică, salariile în România au crescut cu peste 15% între noiembrie 2022 și noiembrie 2023, creșterea fiind foarte inegal distribuită. Angajații din domeniul transporturilor navale și-au văzut salariile crescute cu peste 40% într-un an, la fel și cei din prelucrarea țițeiului.

La polul opus, cei din silvicultură au pierdut aproape 20% din salariu în aceeași perioadă. Șomajul era și el la cote reduse în noiembrie: 5,4%, potrivit INS. Pe scurt, e un moment foarte bun pentru a fi azi angajat în România.

Numai că salariații nu sunt doar angajați, ci sunt și consumatori în același timp. Iar când mergi la cumpărături ai senzația că prețurile au luat-o complet razna.

Mai jos, creșterile salariale din perioada nov 23-nov.22 (în %):

Ultimii ani au fost foarte buni pe piața muncii din punct de vedere al angajaților. Aceștia au tendința de a pune pe primul loc la angajare beneficiile extra-salariale și echilibrul între viața privată și muncă.

E drept, Bucureștiul e pe ultimul loc la capitolul „echilibru între viața privată și cea profesională”, arată ediția 2023 a Indicelui european al echilibrului între viață și muncă.

Cu toate creșterile salariale de care vorbeam înainte, angajații firmelor din România sunt tot mai nemulțumiți de salariul lor actual, pe fondul inflației, și au devenit mult mai activi în căutarea unui job nou.

Iar una din cauzele nemulțumirii lor este că totul pare super scump. Și că toate anestezicele servite de Guvern (scheme de plafonare) sau, mai rău, pachetul de măsuri fiscale recent adoptat vor scumpi nota de plată finală care va veni în 2025, după alegeri.

Sunt lucrurile pe care le luăm azi mai proaste?

„Trăim o perioadă care începe din 1971, pe care am denumit-o perioada moralității consumeriste, cu tot ce înseamnă consumerismul și cu politici monetare și fiscale care vin și dau satisfacție aceste moralități consumeriste. Care în esență înseamnă traiul pe datorie, întinsul mai mult decât îți este plapuma ș.a.m.d. Acum 40-50 de ani inginerii făceau lucruri care să dureze o viață de om- mobila ți-o luai pentru toată viața. Mașina ți-o luai pentru 20 de ani. Calculatorul ți-l luai pentru 15 ani, nu ca acuma când ți se strică mașina, pentru că așa e proiectată: să se strice după 5 ani. Calculatorul trebuie să ți-l schimbi după un an, că nu știu ce nu are față de alea noi. Și tot așa…”, spune într-o discuție cu HotNews economistul șef al BNR, Valentin Lazea.

Vox scrie despre cum cultul consumerismului a inaugurat o eră a produselor prost făcute. „Iubitul meu sutien negru de 10 ani s-a rupt în cele din urmă Crăciunul trecut. Elasticul avea ceva slăbit și s-a destrămat de ceva vreme, dar condamnarea la moarte a venit când sarma a ieșit pe lateral. Deși nu era deosebit de special – doar un sutien tricou normal – era confortabil și, în mod clar, durase mult timp. Așadar, am făcut ceea ce ar face orice persoană sensibilă care se teme de schimbare: a cumpărat exact același lucru, de la aceeași marcă, din nou.

Am așteptat cu nerăbdare să vină transportul meu cu noile mele sutiene (în două variante de culori la modă!). Când au sosit, am observat că există câteva diferențe cheie: era o nouă a patra închizătoare, banda era mai strânsă iar materialul a fost mult mai moale”, scrie Vox.

Oamenii se simt frustrați de prețurile care continuă să crească (chiar dacă mai lent, semn al unei inflații în scădere) și de faptul că plătim tot mai mult pentru lucruri tot mai proaste sau mai puține cantitativ (vezi aici un text despre fenomenul de shrinkflation).

Și nu doar prețurile din magazine ne fac viața îngrozitoare. Cei care au de plătit rate la bănci știu la ce mă refer. Creșterea ratelor bancare e recunoscută și de Banca Centrală în Rapoartele oficiale: „Capacitatea populației de a-și achita ratele la bănci a înregistrat o deteriorare, arată Raportul asupra stabilității. Această evoluție s-a manifestat pe fondul majorării ratelor lunare ca urmare a creșterii dobânzilor contrabalansate doar parțial de creșterile salariale”, se arată în Raport.

O categorie distinctă de clienți ai băncilor, mai arată BNR, este supusă unei monitorizări mai atente. E vorba despre cei care au amânat plata ratelor în temeiul moratoriilor intervenite ca urmare a declanșării pandemiei COVID-19. „S-a dovedit că acești debitori întâmpină dificultăți în ceea ce privește onorarea serviciului datoriei după expirarea moratoriilor și înregistrează o rată a creditelor neperformante de aproape 5 ori mai mare, iar volumul creditelor neperformante aferent acestei categorii de debitori reprezintă circa 14 la sută din totalul expunerilor neperformante.

Piața muncii stă bine, dar mai depinde și pe cine întrebi

Pe piața muncii firmele se bat între ele pentru a recruta angajați cât mai bine pregătiți. Dar viitorii angajați cer bani mulți, iar dacă îi vrei, ca angajator va trebui să umbli la prețul produsului/serviciului oferit. La salarii mici și calitatea produsului/serviciului e pe măsură. Săptămâna trecută am luat o cafea într-un pub. Am așteptat mai mult de data asta pentru că aveau un barrista nou, mai puțin pregătit decât cel cu care eram obișnuit. Iar la un hypermarket am întrebat o angajată unde găsesc raionul cu apă micelară.

Fata zâmbește și-mi spune sec: „Nu stiu”. După care se întoarce și pleacă. Apuc să strig după ea rugând-o să-mi trimită pe cineva care știe, ea face 180 de grade, merge undeva în spatele magazinului și se întoarce cu un domn. Repet întrebarea cu apa micelară, la care domnul, după vreo 5 secunde de cumpănit atent, întreabă ușor ezitant: „Borsec e buna?”. Nu, zic, stiți, apa micelară e din categoria cosmeticelor. La care Domnul: „Cum zici dumneata, dar noi pe raftul ăsta ținem toate apele!”

Companiile au nevoie de muncitori la fel de mult cum lucrătorii au nevoie de companii. Iar când angajatorii spun: „Oh, este atât de greu să găsești azi un angajat de calitate” asta înseamnă un angajat pe care să-l plătești cu adevărat bine.

De ce nu se simt oamenii fericiți? O mare parte este din cauza percepției

Inflația este resimțită diferit de fiecare dintre noi. Astfel, cei mai săraci 10% dintre români au ajuns să resimtă în luna octombrie o rată medie estimată a inflației cu aproape 1,4 puncte procentuale peste rata inflației, arată un studiu transmis HotNews.

Pentru a înțelege modul în care inflația afectează populația este important să observăm cum prioritizează românii cheltuielile. Pentru cetățenii cu venituri mici, unele categorii de produse și servicii vor avea un impact mult mai mare în bugetul familiei.

În 2021, cei mai săraci 10% dintre români alocau 48,5% din cheltuielile de consum pentru achiziționarea de produse alimentare și băuturi nealcoolice față de 24,2% cât alocau cei mai bogați 10% dintre aceștia (INS, 2022d). Și în ceea ce privește energia și combustibilii, cei mai săraci 10% dintre români alocau pentru acestea până la 15,2% din venituri față de 13,2% cât alocau cei mai bogați.

Dar avuția netă ne-a crescut. Sau nu….?

Bogăția populației (măsurată prin „avuția netă”) a crescut la mijlocul anului trecut cu peste 10%, arată datele Băncii Naționale. Numai că, dacă iei în calcul un alt indicator, lucrurile nu mai sunt atât de luminoase.

Ne referim la averea netă/PIB din ultimii 10 ani. Potrivit OECD, prin împărțirea averii nete la PIB-ul nominal, „normalizăm” seriile de timp cu inflația și cu creșterea economiei. Ne oferă o măsură mult mai stabilă în timp și o măsurare mai bună a averii gospodăriilor, spune OECD.

Activele imobiliare reprezintă trei sferturi din totalul bogăției nete a populației, arată datele BNR. Acestea au înregistrat în iunie 2022 o creștere anuală de 11% în principal pe fondul majorării prețurilor imobiliare (+8,5% în iunie 2022 față de iunie 2021).

Economisirea populației a înregistrat un ritm de creștere mai alert, activele financiare marcând o rată anuală de creștere de 7% în prima jumătate a anului 2022 comparativ cu cea de 3% din decembrie 2021. Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (aproape o treime din total), cu precizarea că se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere (engl. overnight) către depozite la termen în lei.

Dacă oamenii ar fi pesimiști cu privire la viitorul economiei, ar începe să economisească. Dar la noi ei cheltuiesc nebunește. Hotelurile de pe Valea Prahovei au fost pline de Crăciun și Revelion, Centrul Vechi se umple seara de abia te strecori pe acolo, ceea ce arată jumătatea plină a paharului.

Și asta pentru că oamenii au totuși, bani…

Banii ținuți la saltea au crescut în România la nivel record: peste 65 de miliarde de lei la finalul acestei veri. Creșterea față de primăvară este relativ puternică: peste 5% de la primul la al doilea trimestru.

Ca termen de comparație, această sumă depășește capitalizarea bursieră a Renault, Volvo sau Carrefour. Chiar și denominat în euro, valoarea lichidităților în afara sistemului bancar a crescut de 5 ori: de la 3 miliarde de euro la peste 15 miliarde de euro în vara acestui an.

Dacă estimăm un preț mediu de 60.000 de euro/locuință, banii puși la saltea ar asigura achiziția a circa 200.000 de locuințe, adică tot fondul de locuințe al cel puțin 20 de județe din România.

Text adaptat după un articol din Vox.