Săpături ilegale după aur în Munții Apuseni
O companie care face cercetări pentru zăcăminte de aur și cupru efectuează săpături ilegale în zona Stănija din Munții Apuseni, inclusiv în perimetrul unui sit arheologic cu vestigii miniere romane și medievale, potrivit unei investigații publicate în PressHub. Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara a confirmat ulterior, într-un răspuns transmis Mining Watch România, că firma nu a solicitat și nu deține avizul obligatoriu pentru astfel de lucrări în sit, a transmis România Curată.
Lucrările de foraj sunt efectuate de firma Gekko&Neka Invest chiar în perimetrul protejat al sitului arheologic de epocă romană și medievală „Valea Tisei” (cod RAN 88840.01).
Potrivit România Curată, în zonă există urmele unor exploatări miniere de pe vremea romanilor, inclusiv galerii vechi de aproape două milenii. Au fost descoperite ceramică, opaițe, râșnițe și bucăți de lemn provenite din vechile galerii, precum și alte vestigii care indică activități umane desfășurate în zonă în antichitate. În apropiere au fost identificate și materiale aparținând culturii Coțofeni și un vechi sistem de alimentare cu apă din perioada romană, potrivit Mining Watch România.
Compania desfășoară la Stănija un proiect de cercetare geologică pentru aur și cupru. Potrivit investigației din PressHub, deși pe hârtie activitatea a primit undă verde pe motiv că ar fi vorba despre lucrări ușoare, ce nu necesită evaluări complexe de impact asupra mediului sau a apelor, realitatea din teren, arată abateri sistematice de la condițiile legale impuse.
Compania Gekko&Neka Invest este controlată de omul de afaceri gorjean Ion Negricioiu, cunoscut sub numele de „Nei”. Potrivit informațiilor prezentate de PressHub, acesta are un istoric de afaceri în sectorul minier din Gorj și a fost arestat preventiv în anul 2000 într-un dosar în care era acuzat de infracțiuni economice.
„Avem de-a face cu un act de vandalism și o ilegalitate flagrantă. La Stănija, pe Valea Tisei, unde arheologii au documentat galeriile romane, ceramică de două milenii, opaițe și structuri din lemn vechi de 2000 de ani, utilajele grele forează fără să fi întrebat pe nimeni. Legislația din România este călcată în picioare pentru interese de explorare minieră, în timp ce patrimoniul istoric național riscă să fie distrus iremediabil sub șenilele utilajelor”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, reprezentant Mining Watch România, potrivit România Curată.
Afectare gravă a mediului
Jurnaliștii și activiștii arată modul în care executantul a depășit cadrul legal aprobat, „transformând un simplu program de explorare într-o intervenție tehnică agresivă”. Potrivit acestora, prima abatere majoră identificată la Stănija vizează programul și modul de executare a forajelor.
„În timp ce Decizia etapei de încadrare și documentația tehnică aprobată specifică explicit că activitățile de cercetare se desfășoară exclusiv pe timp de zi pentru a proteja comunitățile locale și fauna, pe teren se lucrează la foc automat. Echipele de monitorizare au surprins utilaje mecanizate grele funcționând în regim continuu de 24 de ore din 24. Motoarele forezelor și vibrațiile utilajelor grele răsună neîntrerupt pe parcursul întregii nopți, încălcând direct condițiile obligatorii din actele de reglementare”, se arată în investigație.
Aceștia reclamă și intervenții asupra cursurilor de apă din zonă, întrucât, pentru a asigura necesarul tehnologic al forezelor, un pârâu adiacent amplasamentului a fost barat și captat în totalitate.
Mai mult, investigația PressHub menționează și scurgeri de apă de culoare galben-brună provenite din zona lucrărilor, „indicator specific al prezenței fierului și a altor metale dizolvate. Lichidul toxic se revarsă direct pe sol și în fondul forestier, ajungând ulterior în pârâurile din zonă și tulburând vizibil cursul natural al apei, care devine lăptoasă și maronie”.
Foto: © Cristian Duminecioiu | Dreamstime.com