Ancheta bugetelor de familie pentru 2025 nu e o statistică pe care cineva o citește de plăcere. Are 90 de tabele, sute de coloane și zero titluri. Dar acolo, în datele brute, apar cele mai clare contradicții ale României de azi – momente în care cifrele spun lucruri contrare despre aceeași țară.
România de 2025 este, simultan, o țară mai conectată ca oricând și una în care jumătate din gospodării încă nu au internet acasă. O țară în care venitul mediu a crescut, dar decalajul dintre gospodăriile conduse de bărbați și cele conduse de femei rămâne uriaș.
Iată șapte astfel de contradicții, toate cu sursă directă în „Ancheta bugetelor de familie” a Institutului Național de Statistică.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
1. O treime din gospodării trăiesc, practic, offline
64,5% dintre gospodăriile din România aveau conexiune la internet acasă în 2025 – în creștere de la 59,5% cu un an înainte.
Progresul e real, dar decalajul din spatele mediei e cel care contează: 76,1% dintre gospodăriile urbane au internet, față de doar 51,2% în mediul rural. Iar pe statut ocupațional, diferența e și mai tăioasă – 82,7% la gospodăriile de salariați, dar numai 39,4% la cele de agricultori.
Într-un an în care tot mai multe interacțiuni cu statul (SPV, e-Factura, programări online) se mută definitiv în online, aproape patru din zece gospodării de agricultori sunt, structural, în afara sistemului.
2. Mașina a devenit un marker de clasă, nu de geografie
52,7% dintre gospodăriile românești au un autoturism – dar nu distanța până la oraș e cea care decide, ci ocupația capului gospodăriei. 75,2% dintre gospodăriile de salariați au mașină, față de doar 28,6% dintre cele ale pensionarilor.
Diferența urban-rural există și ea (58,1% față de 46,5%), dar e mult mai mică decât cea dintre activ și inactiv. Mașina, în România lui 2025, spune mai multe despre statutul tău pe piața muncii decât despre codul poștal.
3. Gospodăria condusă de o femeie câștigă cu o treime mai puțin – nu individul, gospodăria
Se discută frecvent despre diferența de salariu dintre femei și bărbați, la nivel de angajat. Rareori se discută diferența la nivel de gospodărie. Iar aceasta e uriașă: o gospodărie al cărei cap este bărbat a avut, în 2025, venituri totale medii de 10.359 lei pe lună; una condusă de o femeie, doar 6.697 lei – cu 35% mai puțin.
Decalajul nu s-a redus față de 2024 (9.228 lei vs 5.802 lei), ci a rămas aproape identic proporțional, în ciuda creșterii nominale a veniturilor la nivel național.
4. Nu agricultorii sunt cei mai expuși financiar, ci o altă categorie
Intuiția spune că gospodăriile de agricultori, cu veniturile cele mai mici și mai instabile, ar trebui să fie cele mai vulnerabile. Datele arată altceva.
Când sunt întrebați dacă pot face față cheltuielilor curente doar din venitul net lunar, 64,2% dintre gospodăriile de agricultori spun că da – mai mult decât cele de șomeri, unde doar 44,8% pot acoperi cheltuielile din venitul lunar.
Agricultorii au, se pare, mai multe resurse de rezervă (producție proprie, autoconsum) decât gospodăriile aflate temporar fără venit salarial.
În schimb, la capitolul bunurilor de lux – o săptămână de concediu în afara casei – agricultorii și șomerii sunt la fel de excluși: doar 12,2%, respectiv 12,9% dintre gospodăriile lor își permit așa ceva, față de 38,2% la salariați.
5. România mănâncă suficient, în medie. Unde apar nuanțele
O gospodărie de pensionari consumă, în medie, 2.755 de calorii pe zi de persoană – mai mult decât orice altă categorie ocupațională din anchetă.
O gospodărie de șomeri consumă doar 2.163 – cu aproape 600 de calorii mai puțin. Diferența nu e doar cantitativă: la proteinele de origine animală, gospodăriile de șomeri consumă în medie 41,5 grame pe zi, față de 52,8 grame la pensionari.
România nu are, la nivel agregat, o criză alimentară – dar are o inegalitate nutrițională clară, aliniată exact cu statutul pe piața muncii, nu cu vârsta sau geografia.
6. Veniturile salariale sunt de 43 de ori mai mari în vârful piramidei decât la bază
Pe decile de venit, gospodăriile din decila 10 (cele mai bogate 10%) au avut, în 2025, venituri totale medii de 18.249 lei pe lună, față de 3.551 lei în decila 1 – un raport de aproximativ 5 la 1.
Dar dacă te uiți strict la componenta salarială, raportul explodează: 16.710 lei în decila 10, față de doar 385 lei în decila 1 – de 43 de ori mai mult.
Diferența dintre cele două rapoarte spune ceva important: gospodăriile din decila 1 nu trăiesc, în mare parte, din salarii, ci din agricultură de subzistență și transferuri sociale – ceea ce le ține venitul total departe de zero, dar le ține complet și în afara pieței muncii formale.
7. Frigiderul simplu – nu combina – a rămas un semn de sărăcie rurală
Pare un detaliu minor, dar spune mult despre stocul real de bunuri din gospodăriile românești: 51,5% dintre gospodăriile rurale au încă un frigider simplu, fără congelator separat, față de doar 29,4% în urban.
Combina frigorifică – standardul de facto al ultimelor două decenii – e prezentă în 76% dintre gospodăriile urbane, dar în doar 61,3% dintre cele rurale. Nu e o diferență de preferință, e o diferență de ciclu de înlocuire: gospodăriile rurale țin electrocasnicele mai mult timp, pentru că nu-și permit să le schimbe.
Luate separat, aceste șapte cifre par curiozități statistice. Luate împreună, desenează o Românie în care progresul agregat – mai mult internet, mai multe mașini, venituri mai mari – coexistă cu linii de fractură foarte precise: activ versus inactiv, salariat versus non-salariat, urban versus rural. Anchetele de conjunctură ale INS nu sunt gândite să spună povești. Dar, citite corect, o fac oricum.
