Savanții spun cu hotărâre: „Nu beți cafea? Poate că ar fi bine să începeți…”

Oamenii beau cafea cel puțin din secolul al 15-lea și a devenit o obișnuință la locul de muncă de mai bine de un secol. Dar numai de dată recentă a început știința să prezinte beneficiile ei incredibile pentru sănătate: încetinește îmbătrânirea, reduce greutatea și păcălește moartea. Există acum studii fascinante care explică de ce este cafeaua o băutură miraculoasă.

Dacă nu sunteți băutori de cafea, aceste studii vă vor putea schimba părerea.

1. Cafeaua reduce riscul de moarte din orice cauze

Începem de aici: un studiu britanic fascinant pe 500.000 de oameni timp de 10 ani a descoperit că cei care beau cafea în mod regulat au o probabilitate mai mică să moară decât cei care n-o beau. Și nu doar din anumite cauze: probabilitate mai mică din orice cauză! Cu alte cuvinte, cafeaua înșeală moartea!

Care sunt motivele rămâne încă un mister. O teorie spune că având peste 10.000 de compuși chimici care protejează celulele, cafeaua inhibă cauze ale morții încă neidentificate individual.

Un alt studiu spaniol pe 20.000 de oameni a aflat că aceia în vârstă de peste 45 de ani reduc cu 30% riscul de moarte cu fiecare două cești de cafea pe care le beau zilnic. Din nou, risc mai mic din oricare cauze.

2. Cafeaua este asociată cu risc scăzut de boli de inimă, accidente vasculare și chiar sinucidere

Un alt studiu imens – de la Harvard School of Public Health și efectuat pe 200.000 de doctori și asistente medicale pe durata a 30 de ani – a asociat cafeaua cu un risc redus de boli de inimă, accidente vasculare, diabet, afecțiuni neurologice și chiar sinucidere.

Beți o ceașcă de cafea zilnic și riscul letal provenit din aceste cauze va scădea cu 6%. Beți între trei și cinci cești – riscul va scădea cu 15%.

Separat, cercetători au examinat dosarele a 5.209 oameni din Framingham Heart Study, cel mai îndelungat studiu epidemiologic american și au evidențiat o puternică legătură între consumul de cafea și riscul mai scăzut de boli de inimă. Pentru fiecare ceașcă de cafea în plus, riscul de boli de inimă sau accident vascular a scăzut cu 8% în comparație cu nebăutorii.

Un alt studiu, din Coreea de Sud, a urmărit 25.000 de oameni și a aflat că o cantitate moderată zilnică de cafea este asociată cu mai puține simptome timpurii de boală de inimă.

În toate trei studiile, observațiile au fost corelative, nu cauzative. Dar numerele sunt uriașe și natura repetitivă a studiilor este concludentă.

3. Cafeaua face corpul să ardă grăsimi

Așa spune un studiu de la University of Nottingham din Anglia care a fost publicat în revista Scientific Reports. Cercetătorii au utilizat un sistem de imagistică termică pentru a măsura temperatura cefei, care la rândul ei arată cât de mult țesut maro adipos (grăsime maro) ard oamenii.

Cafeaua încălzește grăsimea maro, ceea ce face corpul să convertească mai bine țesutul adipos alb în energie. Cu alte cuvinte, cafeaua arde grăsimea! Autorii studiului spun că nu știu dacă este cofeina, sau altceva, cea care provoacă arderea grăsimii. Dar Michael Simmonds, coautor al studiului, spune că problema este în cercetare.

4. Cafeaua pare a încetini procesul de îmbătrânire

Este concluzia unui studiu mai mic, pe doar 100 de băutori de cafea timp de 10 ani, dar la Stanford University. Pleacă de la ideea că pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ei experimentează „un mecanism inflamatoriu fundamental asociat cu creșterea în vârstă și cu bolile cronice care o însoțesc”, conform unei afirmații din studiu.

Dar băutul cafelei, datorită conținutului ridicat de cofeină, poate acționa împotriva reacțiilor chimice care antrenează cu timpul inflamația, se arată în studiu. „Această băutură pe care oamenii o consumă cu plăcere poate aduce beneficii care ne surprind”, spune Mark Davis, profesor de microbiologie și imunologie la Stanford.

5. Cafeaua îmbunătățește sănătatea creierului și reduce riscul de declin cognitiv legat de vârstă

Un alt studiu dedicat unuia din cei 10.000 de compuși chimici din cafea a descoperit că băutul cafelei „pare a avea o corelație cu un risc scăzut legat de bolile Alzheimer și Parkinson”, spune Donald Weaver, co-director la Krembil Brain Institute de la University of Toronto. Secretul pare legat de o chimicală numită fenilindană, care este creată în timpul prăjirii. Se pare că oprește fabricarea a două proteine toxice în creier, numite tau- și beta-amiloide, ambele legate de bolile amintite. „Deci fenilindanele sunt un inhibitor dual. Foarte interesant – nu ne așteptam”, a spus Weaver pentru revista Medical News Today, care a publicat studiul.

6. Și am putea continua

Alte studii sugerează că băutul cafelei face mai ușoare calculele matematice, sau stimulează calitatea conversației în grupuri, sau chiar îmbunătățesc calitatea muncii.

Cât despre cantitatea zilnică optimă de cafea, un studiu din martie 2019 din The American Journal of Clinical Nutrition spune că „pragul de la care cofeina influențează negativ riscul cardiovascular” este de cinci cești.

Dacă beți din ceașca standard de 180 – 240 ml, faceți socoteala – cam un litru.

Și dacă nu puteți bea atâta nu vă alarmați: doar gândul la cafea vă aduce un beneficiu similar cu băutul unei cești. (Inc.com)

Într-un alt articol, scris chiar de un om de știință – Thomas Merritt, Professor and Canada Research Chair, Chemistry and Biochemistry, Laurentian University, Canada – se arată că există indivizi care nu procesează cofeina și pentru care băutul cafelei poate prezenta pericol medical. Chiar și în afara unor asemenea extreme, există oricum variație în răspunsul fiecăruia la o ceașcă de cafea. Și, ca mai mereu în biologie, această variație este în funcție de mediu, consumul anterior de cafea, genetică și – cinstit – de întâmplare. (The Conversation)