Scaderea TVA la alimente: in buzunarul consumatorului, in afacerile procesatorilor, in batatura fermierilor si in functionarea statului

Specialistii din mai multe sectoare ale economiei romanesti apreciaza ca reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% , de la 1 iunie 2015, anuntata marti de Guvern, va avea efecte pozitive in cel putin 4 directii relevante ale societatii: pentru consumatori, pentru industria alimentara, pentru fermierii romani si pentru bugetul de stat, care asigura functionarea institutiilor si a serviciilor de baza pentru populatie.

Avocatul Gabriel Biris, specialist in taxare, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Alimentara ROMALIMENTA, Sorin Minea, precum si liderul Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL, Dorin Cojocaru, explica, pentru HotNews.ro, cum, cat si cand se va simti scaderea TVA la alimente cu 15 puncte procentuale din pretul de baza al alimentelor.

Buzunarul consumatorului in fata scaderii TVA

Opinia aproape unanima a specialistilor chestionati este ca romanii vor beneficia de scaderea preturilor alimentelor la raft. Cand si cu cat – aiai sunt unele diferente de opinie.

• Reprezentantul procesatorilor de carne sustine ca imediat vor scadea preturile la alimente, cu toate cele 15 puncte procentuale de reducere a TVA. „In dimineata urmatoare dupa reducerea TVA, se va simti scaderea de pret in buzunarul consumatorilor. Cu toate cele 15 puncte procentuale vor scadea preturile, pentru ca TVA nu face parte din pret, ci este pus peste pret. Deci daca astazi scade TVA, maine scade pretul cu 15 procente”, a declarat Sorin Minea. Seful Romalimenta a recunoscut, insa, ca intr-un interval de 2-3 luni scaderea preturilor la alimente se va mai atenua, odata cu reasezarea pietei, insa foarte putin. „Ca sa lucrez eu pretul, mi-ar mai trebui inca cel putin o luna. In final, peste 2-3 luni, nu vor fi 15 procente, dar tot vor fi cel putin 10-12 procente de scadere”, a mai spus Minea, de la Romalimenta.

• In schimb, reprezentantul procesatorilor de lapte recunoaste ca reducerea de preturi va fi sub diferenta de TVA. „Imediat se va vedea reducerea TVA in pretul alimentelor. Nu pot sa exagere chiar asa, cu 15 puncte, pentru ca obiectivul a fost in primul rand sa salvam industria alimentara in Romania in concurenta cu celelalte fabrici din Europa. Dar eu zic ca un 10% minimum se va simti in buzunarul consumatorului, pentru ca cine nu vinde nu ramane pe piata si, ca sa vinzi, trebuie sa vinzi ieftin”, a spus Dorin Cojocaru, presedintele APRIL.

• Specialistul in taxare Gabriel Biris considera ca „reducerea TVA la alimente este foarte mare si, in mod sigur, mare parte din ea, se va vedea la raft, imediat”. „Probabil ca scaderea de 15 puncte procentuale se va vedea intr-o buna masura  in pretul final al alimentelor”, a mai spus el. Avocatul a mai explicat ca la paine, reducerea TVA la 9% nu s-a vazut prea mult in pretul final al painii pentru ca oricum preturile sunt destul de reduse la acest produs, insa la carne sau la branzeturi ieftinirile se vor vedea. „La paine a fost altceva, pentru ca la paine vorbim despre valori foarte mici. La o paine care poate sa coste doi lei, cat sa scada pretul, ca iti da cu virgula si nici n-ai cum sa dai rest cativa banuti. Vorbim de valori atat de mici incat rotunjirile nu prea pot fi facute practic. In schimb, la carne e cu totul altceva. Si mai ales cand vorbim despre supermarket, unde preturile sunt cu zecimale, probabil ca scaderea de pret se va vedea direct”, a comentat Biris.  

Bugetul statului si reducerea TVA la alimente

Guvernul a precizat ca reducerea TVA la 9% pentru toate alimentele, la bauturile nealcoolice si la serviciile de alimentatie publica genereaza un gol bugetar de 5 miliarde de lei pe an. Executivul sustine ca bugetul poate suporta masura, avand in vedere ca numai pe primul trimestru al anului 2015 tara a avut un plus de incasari la buget de 3,3 miliarde de lei peste cat era programat. Practicm potrivit calculelor Guvernului, nu va avea de suferit bugetul de stat, adica lucrarile de constructie a drumurilor, serviciile de politie si ordine publica, spitalele, scolile, armata etc.

• Sorin Minea, de la Romalimenta, considera ca reducerea TVA la alimente va cotribui substantial la reducerea evaziunii fiscale, c efect benefic asupra incasarilor bugetare. „Comerciantii si procesatorii nefiscalizati vor face criza de isterie. La 9% TVA nu prea mai poti sa faci evaziune fiscala , iar in prima etapa ei vor avea preturi mai mari decat piata alba. Este cel mai puternic sut in fund dat evaziunii in ultimii 25 de ani!”, crede reprezentantul industriie alimetare.

„Incasarile la bugetul de stat nu vor avea de suferit ci, din contra, materializarea efectelor de mai sus va duce la cresterea lor, cu posibilitatea realocarii spre sectoare vitale si mai ales a extinderii necesarei relaxari fiscale”, a mai aratat Romalimenta.

• Avocatul Gabriel Biris apreciaza modul gradual in care Guvernul a ales sa reduca TVA, mai intai la alimente, de la 24% la 9%, pentru ca din 2016 sa se treaca la scadarea TVA standard, de la 24% la 20%. El a cerut, insa, procedura de taxare inversa si in piata carnii. „Masura asta de reducere intai a cotei la alimente si apoi la cota standard pare un pic mai inteligenta. Vezi intai care este impactul si vezi daca o mai faci si pe cealalta. Valoric vorbind, masura asta este mult mai mare dacat reducerea TVA la paine. Nu uitati ca la paine piata nu este atat de evazionata pentru ca taxarea la cereale este inversa. Ar trebui sa se aplice taxarea inversa si la noile produse unde se reducerea TVA pe lant si atunci vom vedea o reducere mai rapida a evaziunii. Oricum, putem vorbi si asa despre reducerea evaziunii”, a spus Biris.

Efectul asupra fabricilor de lactate si carmangeriilor

• Avocatul specializat in managementul conformarii la fiscalitate crede ca reducerea TVA la alimente va conduce in primul rand la cresterea vanzarilor pentru producatorii de carne si lactate si pentru comercianti.

„Pentru un producator mediu, impactul va fi important, bineinteles, pentru ca ii creste volumul de vanzare. Daca scade pretul, automat creste volumul. Consumul de carne este oricum gatuit de puterea de cumparare mica a romanilor”, a spus Biris. In schimb, el dezaproba ceea ce numeste „abuzurile ANAF” si propunerea Guvernului de Cod de procedura fiscala. Biris recunoaste, insa, ca actiunile din ultima luna ale Fiscului au ajutat oamenii de afaceri care isi platesc taxele si aveau de suferit de pe urma concurentei celor care faceau evaziune fiscala. „In privinta efectului pe evaziune, stateam de vorba cu un producator mare, care are productie integrata de la abator, procesare de carne si vanzare de mezeluri, si zicea ca luna trecuta i-au crescut vanzarile cu 30%, datorita miscarii ANAF-ului”.

• Reprezentantul procesatorilor de lapte, Dorin Cojocaru, considera ca reducerea TVA la alimente urmareste, in primul rand, salvarea industriei alimenare. „Obiectivul a fost in primul rand sa salvam industria alimentara in Romania in concurenta cu celelalte fabrici din Europa”. El preconizeaza si o crestere semnificativa a productiei de lactate: „Cand s-au dat cei 20 de euro pe tona de lapte vanduta pe facura a crescut productia d elapte a Romaniei cu 15%. Cand statul stimuleaza vanzarea fiscalizata, se vede imediat, ai feed back imediat. Parca vad ca INS va raporta la sfarsit de an ca a crescut consumul cu 6-7-10 la suta, ca ne-a crescut productia interna de produs finit”.

Ce vor face fermierii cu scaderea de TVA oferit de Guvern

• Cojocaru, de la APRIL, nu crede ca fermierii romani vor avea castiguri substantiale, directe din reducerea TVA la alimente, pentru ca Romania are doar aproximativ 2.500 de ferme platitoare de TVA din cele 640.000 de exploatatii agricole (cele mai multe de subzistenta). „Media pe exploatatie e cam de 1,6 vaci, iar in Romania sunt circa 17.800 de ferme autorizate sanitar-veterinar, din care doar 2.500 sunt platitoare de TVA”, a aratat Cojocaru. Pentru a fi platitor de TVA, ferma trebuie sa vanda minimum 450-500 de litri de lapte pe zi, ca sa ajungi la plafonul de 60.000 de euro pe an – cifra de afaceri, a spus el. „Deci pe fermierii mici (cu cel mult 20 de vaci) nu-i influenteza. Reducerea de TVA va fi simtita de fermierii mari – de la 25-30 de vaci, 100-200 de faci”, a conchis liderul procesatorilor de lapte.

In schimb, Dorin Cojocaru arata ca mentinerea TVA la 24% la alimente ar fi avut efecte dezastruiase asupra fermierilor, pentru ca procesatorii ar fi fost obligati sa cumpere mai mult lapte crud din import. „Daca nu reduceream TVA-ul, exista riscul ca procesatorii sa inceapa sa cumpere lapte de la fermierii romani mici, pe borderou de achizitie, sau lapte spor, de import, care nu e purtator de TVA. Este mult mai atractiv acum sa cumparam din Romania decat din spatiul intracomunitar. La ora actuala, decat sa-mi blochez cashflow-ul si sa cumpar de la o ferma cu 24% TVA, preferam sa cumpar din spatiul intracomunitar care nu este purtator de TVA si plus ca piata este foarte fluctuanta, volatila. In Saptamana Mare, s-au dublat comezile la hypermarket.

De unde iau eu diferenta de lapte crud ca sa-mi produc branzeturi, iaurturi pentru perioada asta? Din lapte spot, iar Romania nu are lapte spot. Laptele-spot este excesul de lapte. De exemplu, eu am o fabrica de 50 t de lapte pe zi. fac contract cu fermierii din Romania pe un an pentru 40 t, pentru ca in unele perioade produc 50 t iar in atele 40 t. In Postul Pastelui si al Craciunului, produc pe stoc sau imi tin fabrica la 80% din capacitate. In perioadele de varf, cum e Saptamana Mare, ca acum incep sa aprovizionez magazinele, eu am nevoie de suplimentarea productiei.

De unde iau laptele ala, pemtru ca in Romania toti fermierii au contract si atunci apelez la Ungaria, Polonia, Slovenia, care au surplus de lapte – spot, dica prin telefon, comanda directa supracintractata”, a explicat liderul procesatorilor de lapte.

El a subliniat ca este in interesul procesatorilor romani sa sustina fermele romanesti. „Reducerea TVA va mai compensa din diferenta de oferta dintre laptele venit din spatiul intracomunitar si productia interna, pentru ca noi suntem constienti ca, daca nu tinem in viata fermele romanesti, peste un un an, nu vom mai avea de unde sa luam lapte. Deci pe noi ne intereseaza ca aceste ferme in Romania sa se dezvolte, pentru ca, daca noi le distrugem, peste un an furnizorii din spatiul intracomunitar vor deveni monopol, cartel pe piata romaneasca si vor impune preturile. Noi trebuie sa fim maturi, constienti ca, daca nu facem parteneriate cu fermele romanesti si nu ne ajutam unii pe altii in momente grele, rau ne va fi tot noua, va fi efectul de bumerang”.

Cojocaru a lsanat insa si un avertisment: „Daca va exista un echilibru fiscal intre oferta din Europa si cea din Romania, noi vom lua din Romania. daca aceasta diferenta va fi foarte mare, ca sa supravietuiesc voi fi obligat sa iau din aceeasi sursa din care iau si competitorii de la raft, adica de afara”.

• La randul sau, Romalimenta considera ca scaderea TVA la alimente va genera un debuseu mai mare si pentru ferme. „Ascensiunea productiei alimentare autohtone inseamna, pe langa o balanta comerciala pozitiva, si marirea debuseului pentru materiile prime agricole, agricultura avand o importanta capitala, economica si sociala, intr-o tara in care aproape jumatate din populatie traieste in mediul rural”, sustine Romalimenta intr-un comunicat.

• Si Federatia fermierilor Pro Agro, una dintre cele mai mari din Romania, a declarat ca ” sustine solidar, fara rezerve, aplicarea cotei de 9% TVA pe tot lantul carnii, respectiv la animale vii, furaje,  carne, carne preparata, produse si conserve din carne”.

• In schimb, Laureniu Baciu, seful altei importante federatii de fermieri, LAPAR, atrage atentia ca reducerea TVA la alimente trebuie dublata de controale fiscale asupra procesatorilor si a comerciantilor. „Altfel, toata diferenta de 15 procemte de la TVA o vor baga ei in buzunar si nu se va regasi la consumator”, sustine Baciu.

Comerciantii sunt o alta categorie de participanti la lantul alimentelor. Reprezentantul fabriliclor de lapte, Dorin Cojocaru, atrage atentia asupra unor mari lanturi de hipermarketuri care vand produse de import in proportie de pana la 85%, un exemplu avansat de el fiind Lidl si Kaufland. „Ei isi permit sa vina cu un pret mai mic la raft, pentru ca povara fiscala pe flux e mai mica si au cashflow-ul imbunatatit. Daca noi avem un TVA mai mic pe flux, devenim si noi mai competitivi cu produsele aduse de ei de afara. Lidl are peste 85% produse lactate din spatiul intracomunitar. Eu nu am cum sa ma bat cand am 24% TVA, plus piata neagra”, a comentat liderul procesatorilor de lapte. Presedintele APRIL nu crede insa ca prin reducerea TVA la alimente aceste hipermarketuri vor fi stimulate si mai mult sa importe produse.