Scandalul „Firul rosu” revine in atentie

Senatorul Ioan Talpes, presedintele Comisiei de Aparare din Senat, este decis sa redeschida dosarul „Firul rosu”. Invitat, joi seara, la emisiunea lui Stelian Tanase de la postul TV Realitatea, Talpes a facut dezvaluiri incendiare despre aceasta afacere.

„Ce s-a intamplat in anul 2000 a fost o chestiune montata de fostul sef de la data aceea al Serviciului de Informatii Externe (Catalin Harnagea-n. r.).

Exista un dosar care se afla la SIE, intocmit cu tot ceea ce s-a actionat, cu banii care s-au dat, cui s-au dat acei bani, cine a scris articolul acela si cum acea chestiune a fost rasturnata ca imagine in Romania care urma, pe fondul unei experiente din 1996, sa-l puna intr-o situatie mai dificila pe domnul Ion Iliescu.

Eu garantez ca exista acest dosar si ca toata aceasta chestiune a fost „actiune”, montata la Moscova si la Petrograd. Interesul a fost al unor persoane din Federatia Rusa care au primit bani.”, a declarat fostul consilier pe probleme de securitate nationala al lui Iliescu.

In cadrul aceleiasi emisiuni, Talpes a mai spus ca „cel care a scris articolul despre firul rosu a primit 5000 de dolari”.

In acest scandal, presedintele Iliescu fusese acuzat ca a mentinut, in perioada 1990-1996, linia telefonica directa intre Cotroceni si Kremlin, veche din perioada comunismului.

Scandalul „Firul rosu” a izbucnit in martie 2000, o data cu publicarea, in ziarele ZIUA si „Cotidianul”, a unei stiri aparute pe 29 februarie in saptamanalul moscovit „Zavtra”. Stirea a fost preluata si difuzata si de catre BBC. A urmat publicarea documentului MAE cunoscut ca „Nota de Audienta”. Urmatoarea etapa a fost definita ca una a „documentelor”.

S-au dat publicitatii „Nota de Audienta”, „Reteaua telefonica a Pactului de la Varsovia” si „Protocolul semnat intre STS si FAPSI”. A treia etapa a fost cea a „audierilor”. Data fiind amploarea scandalului de presa, Comisiile de aparare ale Parlamentului au luat decizia de a-i audia pe fostii sefi ai STS, pe directorii SIE si STS.

In urma acestor audieri si pe baza raportului STS, consilierul prezidential la acea vreme, Constantin Degeratu, a dat publicitatii un comunicat din care reiesea ca tratativele asupra „firului rosu” au existat si au fost aprobate de Ion Iliescu si instrumentate de Vasile Ionel.

Acesta din urma recunostea existenta „firului rosu” si-l obliga si pe Ion Iliescu sa admita public, prin acea propozitie, de acum celebra: „Acum mi-am amintit!”. (Doru DRAGOMIR)

Sursa scandalului: ziarul Zavtra

Ziarul ZIUA a fost unul din ziarele preocupate de descalcirea „firului rosu”. La izbucnirea scandalului, in 2000, ZIUA a constituit o echipa speciala care a mers pe urmele „firului rosu” pana la sursa lui, Moscova. Aici, ZIUA s-a intalnit cu redactorul sef al, de-acum, celebrei publicatii rusesti ZAVTRA.

In exclusivitate pentru ZIUA, acesta a facut dezvaluiri spectaculoase despre politica si interesele strategice ale noii Rusii si a oferit detalii asupra articolului care a starnit cunoscutul scandal. ZAVTRA este, de fapt, o tribuna a Partidului Comunist rus.

Redactorul sef, Aleksandr Prohanov, face parte din anturajul liderului comunist Ghenadi Ziuganov si nu ascunde legaturile redactiei cu structurile de informatii rusesti, perfectate prin fosti ofiteri KGB, colaboratori ai ziarului. Remarcabil, aprecierile formulate de Prohanov asupra politicii externe a Rusiei, in urma cu cinci ani, in anul 2000, se adeveresc astazi.

Prohanov, care avea pe perete un tablou cu Stalin si unul cu Petru cel Mare, reprezinta spiritul care a cuprins Noua Rusie: o combinatie a nationalismului-comunist cu cel de sorginte imperialista.

Publicam astazi cateva extrase din interviul acordat atunci ZIUA, si in care jurnalistul scriitor rus afirma pe larg ca scandalul care a zgaltait Bucurestii ascunde batalia pentru o noua configuratie geo-politica, ca Rusia urmareste sa-si extinda sfera de influenta, prin Transnistria si Basarabia, pana in Romania, ca in paralel, Moscova coace o alianta militara anti-NATO, impreuna cu Belarus, ca

Transnistria e cap de pod spre Adriatica si ca Armata a 14-a asigura prezervarea „spiritului rus” in zona. Toate afirmatiile raman perfect valabile si azi.

Si Stalin avea „fir rosu” cu Hitler

Dupa cum stiti, materialul dvs. publicat in data de 29 februarie a generat un intreg scandal in Romania. Anchetarea existentei „firului rosu” duce la compromiterea stangii romanesti in fata electoratului roman, cat si in fata institutiilor euro-atlantice. V-ati gandit la acest efect?

In primul rand, nu inteleg de ce ar compromite stanga… Ce poate fi atat de rau?! Parerea mea este ca orice politica serioasa are mai multe etaje. Chiar si in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial, exista un nivel la care Stalin conlucra cu Hitler. In acest sens exista o „linie fierbinte” intre Moscova si Berlin, chiar din 1941.

Consider ca un fir rosu intre Moscova si Bucuresti nu este un act politic criminal: pe acest fir nu poti trimite tancuri! Si totusi, recunosc, este o chestiune delicata. Atunci cand am publicat aceasta informatie nu am crezut ca va deveni o provocare politica de o asemenea amploare. Noi suntem un ziar de opozitie.

De aceea, Kremlinul este pentru noi obiectul unei supravegheri minutioase, iar publicatia noastra a devenit locul pentru exprimarea unor aspecte ce tin de interesele strategice. Noi am publicat aceasta informatie tocmai pentru caracterul sau unic si secret. Eu presupun insa ca in spatele acestei informatii se afla ceva mai adanc: este vorba de o noua configurare geo-politica.

Aici sunt in joc interesele Rusiei fata de Transnistria si Republica Moldova si, deci, automat devine implicata si Romania.

Cum au actionat celelalte tari din CAER si Pactul de la Varsovia in privinta liniilor de comunicatii speciale, dupa desfiintarea acestor organisme.

Cred ca tarile implicate, care poseda si acum aceste linii de telecomunicatii speciale, dupa publicarea articolului nostru s-au straduit sa le ingroape si mai adanc.

O sa pun agentii nostri sa mai verifice „firul rosu”

Sursele noastre ofera informatii contradictorii asupra acestui „fir rosu”. Aveti cunostinta de cand si pana cand a functionat acesta?

Atat de adanc agentii nostri nu s-au infiltrat in structurile voastre. Eu o sa pun sa se mai verifice. Agentii nostri din administratia presedintelui vostru imi vor putea da, poate, mai multe amanunte. Insa o informatie de o asemenea natura nu lasa urme si este greu de confirmat.

De regula, informatorii in acest caz sunt ori din serviciile de comunicatii speciale ori din randul consilierilor apropiati ai presedintelui. Daca as obtine o fonograma atunci totul ar fi simplu, dar, de regula, aceste linii sunt bine protejate.

Credeti ca FAPSI (Serviciul de Telcomunicatii Speciale desprins din KGB) v-ar putea procura inregistrari secrete?

In istoria ziarului nostru exista doua mari cazuri care au provocat senzatie. Am reusit sa facem rost de stenogramele unei convorbiri dintre ministrul nostru de Externe, Andrei Kozirev, si James Baker, in timpul primului razboi din Iugoslavia.

Publicarea acestei convorbiri a starnit un mare scandal in Rusia, cat si in Iugoslavia si Statele Unite, pentru ca dezvaluia dependenta personala a lui Kozarev fata de Baker. Si a doua a fost stenograma convorbirii lui Eltan cu Clinton inaintea alegerilor din 1996. Toate aceste discutii au fost captate de pe liniile fierbinti. Au provocat mari scandaluri, dar nu au schimbat configuratia politica.

Ce ascunde de fapt generarea acestui scandal privind firul rosu dintre Moscova si Bucuresti?

Tot ce am putut sa fac a fost sa public aceste cinci randuri. In rest depinde de capacitatea celor de stanga sau de dreapta pentru a folosi aceasta informatie.