Schimbare de abordare a pușcașilor marini americani: introduc un nou tip de robot în luptă
Infanteria Marină a SUA investește 20 de milioane de dolari în vehicule de luptă ghidate de AI (Inteligența Artificială) pe care le va folosi într-un sistem mobil și autonom de apărare antiaeriană pe care să-l poată duce cât mai adânc pe câmpul de luptă fără a pune în pericol viața propriilor militari.
Premieră în SUA: Vehicule terestre autonome pentru apărarea antiaeriană a pușcașilor marini americani
Corpul Infanteriei Marine al Statelor Unite (USMC) a atribuit companiei Overland AI un contract de producție în valoare de 20 de milioane de dolari, anunță publicația Defense One.
Acordul vizează accelerarea fabricării și implementării primelor vehicule terestre complet autonome (AGV) și marchează o premieră istorică pentru forțele armate americane. Până acum, tehnologia militară terestră fără echipaj s-a bazat aproape exclusiv pe telecomandă și teleoperare de la distanță, relatează Military Times și Breaking Defense,
Vehiculele, despre care nu s-a dezvăluit public câte sunt mai exact în acest contract, urmează să fie livrate în aproximativ nouă luni. Ele vor face parte din programul „Sisteme integrate de apărare aeriană marină” (MADIS) axat pe ideea de combatere a dronelor și apărare antiariană.
„Autonomia terestră contează acum mai mult ca niciodată. Asistăm la proliferarea vehiculelor terestre fără echipaj în conflicte precum cel din Ucraina, iar tehnologia a atins cu adevărat maturitatea”, a declarat reporterilor Byron Boots, directorul general al Overland AI.
Vehicule complet autonome
„Integrarea platformelor autonome cu sistemul antiaerian MADIS al Corpului Pușcașilor Marini va extinde considerabil raza de acțiune operațională și capacitatea letală a unităților noastre de apărare aeriană”, susține Joe Klocek, managerul de program al Corpului Pușcașilor Marini pentru apărarea aeriană terestră, în comunicatul de presă al Overland AI.
Pentru a opera sistemul MADIS pușcașii marini utilizează vehiculul blindat JLTV care platformă pentru senzori și efectori, iar vehiculul terestru autonom al Overland AI se va integra în acel ecosistem, potrivit lui Byron Boots, directorul general al Overland AI.
„Nu este destinat să înlocuiască JLTV. Vom începe prin integrarea vehiculului în sistem, oferind o capacitate de reaprovizionare pentru celelalte vehicule care fac parte din sistem, iar de acolo s-ar putea să dezvoltăm proiectul. Dar cam așa începe programul.”, a declarat Boots
Nu este clar exact câte vehicule vor fi livrate în cadrul contractului, deși Boots a menționat că se așteaptă să livreze mai mult de 12.
Pe viitor, vehiculele autonome ar putea prelua rolul blindatelor JLTV și să devine ele în sine platformele pe care să fie montate radarele, senzorii și lansatoarele de rachete, devenind platforme antiaeriene complet autonome ce pot fi trimise mult mai adânc în câmpul de luptă.
Deocamdată sunt disponibile puține detalii cu privire la modelul și capacitățile sistemelor pe care Overland intenționează să le furnizeze Corpului de Infanterie Marină. Anunțurile companiei au inclus imagini cu modelul ULTRA fabricat de Overland, care cântărește 1,2 tone și are o sarcină utilă de aproximativ 450 de kg, dar Boots nu a confirmat detaliile.
El a spus doar că vehiculele comandate sunt proiectate să fie complet autonome, ceea ce înseamnă că pot „percepe mediul înconjurător, îl pot reprezenta, își pot planifica traseul prin acesta și pot controla vehiculul. Așadar, îi poți spune unde să se ducă, iar acesta va lua deciziile la bord pentru a ajunge acolo”.
Un operator militar poate, de asemenea, să preia controlul vehiculului de la distanță. Sistemul este proiectat cu o arhitectură deschisă.
Sistemul antiaerian și antidrone folosit de pușcașii marini
Marine Air Defense Integrated System (MADIS) este gândit ca un sistem foarte mobil de apărare antiaeriană și antidronă prin mai multe moduri și platforme.
Sistemul se bazează pe două vehicule în configurații diferite – Mk1 și MK2 – care operează în pereche, complementar.
Varianta Mk1 se bazează pe un lansator de rachete antiaeriene Stinger (cu cap de căutare în infraroșu) și un tun de calibru 30 de mm, precum și pe sisteme de bruiaj.
Varianta Mk2 folosește un radar RPS-42 gândit special pentru a putea detecta ținte de foarte mici dimensiuni, precum cele mai mici drone, pe o rază de până la 30 de kilometri. Există același sistem de bruiaj ca pe prima variantă, dar ca efector cinetic varianta Mk2 folosește o mitralieră rotativă M134 calibru 7,62 cu cadență ridicată.