Schimbare de poziție a Germaniei în privința fondurilor rusești înghețate. Berlinul se teme de o mișcare a administrației Trump
Germania și-a schimbat poziția și susține acum utilizarea activelor suverane rusești înghețate pentru ca acestea să finanțeze nevoile Ucrainei, scrie Bloomberg miercuri, pe 17 septembrie, citând surse familiarizate cu acest subiect, a căror identitate nu a dezvăluit-o.
Conform publicației americane, în Europa se conturează o tendință de extindere a utilizării activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, în urma noilor presiuni exercitate de președintele american Donald Trump și a schimbării poziției Germaniei.
Guvernele europene și aliații lor din Grupul celor Șapte (G7) caută modalități de a utiliza în continuare activele înghețate pentru a genera venituri suplimentare care să sprijine apărarea Kievului împotriva războiului Moscovei, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.
Marea majoritate a activelor imobilizate ale Moscovei, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, se află în Europa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un discurs la începutul acestei luni că UE trebuie să găsească noi modalități de a face Rusia să plătească pentru războiul său.
„Trebuie să lucrăm urgent la o nouă soluție pentru a finanța efortul de război al Ucrainei pe baza activelor rusești imobilizate”, a spus ea, în timpul discursului său privind starea UE. „Cu soldurile de numerar asociate acestor active rusești, putem oferi Ucrainei un împrumut pentru reparații”, a adăugat șefa Comisiei Europene.
Germania – care a fost mult timp prudentă în ceea ce privește protejarea centrului financiar al Europei și respectarea imunității statale – s-a dovedit a fi un puternic susținător al maximizării randamentelor fondurilor, au declarat persoanele care au vorbit sub protecția anonimatului.
Schimbarea de poziție a Berlinului survine pe fondul îngrijorării că, dacă sprijinul SUA sub administrația Trump se va diminua, povara susținerii Ucrainei va cădea în mare măsură pe cea mai mare economie a Europei, ceea ce ar putea alimenta și mai mult ascensiunea extremei-drepte în Germania.
Mișcarea nu ar ajunge însă până la confiscarea directă, pe care SUA și unele țări din Europa de Est continuă să o solicite. UE, țările G7 și Australia au înghețat activele băncii centrale a Rusiei, după invazie, și au convenit anul trecut să canalizeze veniturile din dobânzi către Ucraina.
Se așteaptă ca subiectul să fie ridicat de unii miniștri de finanțe ai UE la reuniunea de la Copenhaga care va avea loc săptămâna aceasta și de liderii UE în octombrie, au spus oficialii.
O decizie ar trebui să fie finalizată, în mod ideal, la summitul liderilor UE din 23-24 octombrie.
Ucraina primește în prezent fonduri din activele rusești înghețate în cadrul mecanismului extraordinar de accelerare a veniturilor al G7, care a acordat Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de dolari finanțat din profiturile generate de aceste active.
Merz: Putin „testează limitele” de mult timp
Anterior în cursul zilei de miercuri, cancelarul german Friedrich Merz a îndemnat Europa să nu permită Rusiei să stabilească termenii unui acord de pace în Ucraina, avertizând că acest lucru nu ar face decât să-l încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin „să-și caute următoarea țintă”.
„Putin testează limitele de mult timp. El sabotează, spionează, ucide, încearcă să destabilizeze populația”, a declarat Merz, în parlamentul de la Berlin.
Merz a spus că acest lucru a fost evident în Polonia săptămâna trecută, când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al țării și au fost doborâte pentru prima dată deasupra teritoriului polonez.
Putin urmărește, de asemenea, să destabilizeze societatea germană, a avertizat cancelarul Merz.
„Nu vom permite ca acest lucru să se întâmple”, a subliniat el, adăugând că Germania își consolidează rezistența și capacitățile de apărare chiar din acest motiv.
„Trebuie să ne descurajăm adversarii să comită noi agresiuni și, în același timp, să-i aducem împreună pe aliați și parteneri”, a mai spus șeful guvernului de la Berlin, citat de agențiile DPA și Agerpres.
Germania a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei în urma invaziei ruse din 2022.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna trecută că Germania a devenit în prezent cel mai mare furnizor de ajutor militar către Ucraina, depășind Statele Unite.
INTERVIURILE HotNews.ro