Science Report: Ar trebui să mâncăm șerpi pentru a salva planeta? ● NASA a anunțat bugetul pentru 2025, iar veștile nu sunt tocmai bune ● Un vulcan uriaș a fost identificat pe Marte, iar implicațiile pot fi uriașe

​Ar trebui să mâncăm șerpi pentru a salva planeta? ● NASA a anunțat bugetul pentru 2025, iar veștile nu sunt tocmai bune ● Un vulcan uriaș a fost identificat pe Marte, iar implicațiile pot fi uriașe

Ar trebui să mâncăm șerpi pentru a salva planeta?

Da. Cel puțin asta este soluția propusă de un grup de oameni de știință de la centre de cercetare din Australia, Africa de Sud și Anglia, soluție detaliată și argumentată într-un studiu publicat în revista Nature.

Propunerea cercetătorilor în cauză vine după ce aceștia au analizat situația mai multor ferme din Vietnam și Thailanda, care cresc șerpi pentru consum. Iar conform datelor prezentate de ei, pitonii reprezintă varianta ideală.

Niciun alt animal nu prezintă o eficiență la fel de mare atunci când este vorba de convertirea hranei în carne pentru consum. Șerpii sunt top în acest punct de vedere, susțin autorii studiului, care au analizat circa 5.000 de pitoni reticulați și birmanezi (Malayopython reticulatus și Python bivittatus) pe o perioadă de un an.

Nu doar că șerpii se dezvoltă într-un timp relativ scurt, dar necesită și o cantitate de hrană cu mult redusă față de vite, păsări, porci sau pești. Și asta în condițiile în care aportul de proteine din carnea de piton este unul mai mare decât în cazul altor animale crescute în ferme.

Specialiștii citați susțin că pitonii sunt crescuți cu rozătoare și resturi rămase de la abatoare, care sunt prelucrate și transformate într-un tip de mezeluri pe care șerpii le pot consuma. În plus, pitonii pot rezista până la 127 de zile fără să mănânce, și totuși nu pierd decât un procent infim din masa corporală.

Nu în ultimul rând, subliniază autorii studiului, creșterea șerpilor nu prezintă problemele de etică pe care le întâlnim în cazul mamiferelor sau păsărilor, asta pentru că șerpii nu au aceleași capacități cognitive, și nu au nevoie decât de un spațiu restrâns, în care rămân inactivi în perioadele în care nu se hrănesc.

Studiul s-a lovit deja de critici. Spre exemplu, cercetătorii în cauză au fost acuzați că nu prezintă toate detaliile unor astfel de proiecte. Chiar dacă ele sunt prezentate ca sustenabile, situația ar putea fi la polul opus, și ar crea numeroase probleme. Un caz semnalat este acela al dezvoltării fermelor de rozătoare care să asigure hrana pitonilor. Iar apariția unor ferme de șoareci în sânul unei comunități poate duce la probleme majore.

Pe de altă parte, chiar dacă susține că pitonii necesită puțină hrană, studiul nu pomenește de faptul că aceștia sunt carnivori, implicit se hrănesc cu animale care consumă plante. Un calcul simplu privitor la cantitatea de masă vegetală consumată comparativ cu masa corporală a unui piton ar arăta că varianta propusă în Nature nu mai este chiar atât de sustenabilă.

Apoi, mai există o problemă pe care nici autorii studiului, nici criticii acestuia, nu au subliniat-o. Aceea că șerpii sunt consumați doar de câteva comunități de pe glob, iar introducerea lor în alimentația unor culturi neobișnuite cu acest tip de hrană, ar putea duce la reacții vehemente, așa cum au fost cele care au urmat propunerii consumului de insecte.

NASA a anunțat bugetul pentru 2025, iar veștile nu sunt tocmai bune

Congresul american a publicat proiectul bugetar pentru anul 2025 și, odată cu el, implicit, și fondurile care vor fi alocate Agenției Spațiale Americane. Pe scurt, NASA va primi 25,4 miliarde de dolari, aceeași sumă pe care a primit-o și pentru anul 2024, însă este vorba de o sumă cu 2 miliarde de dolari mai mică decât solicitaseră oficialii agenției.

Asta înseamnă că NASA va trebui să taie din costurile unora dintre proiectele sale, însă va putea să continue programul Artemis, în special misiunea Artemis 2, programată anul viitor, care va duce primii astronauți americani în jurul Lunii, după mai bine de 50 de ani.

Oficialii NASA analizează acum programele care nu vor mai primi finanțare, sau care vor suferi reduceri de costuri, iar o decizie va fi anunțată până la sfârșitul lunii în curs. Unul dintre aceste programe este The Mars Sample Return (MRS), program prin intermediul căruia mostrele culese de pe suprafața marțiană de roverul Persevernce urmau să ajungă pe Terra.

Dat fiind faptul că bugetul propus pentru acesta era de 2,7 miliarde de dolari, se așteaptă ca MRS să fie amânat sau chiar blocat. Există posibilitatea ca NASA să reducă inclusiv cheltuielile prevăzute pentru telescoapele spațiale Hubble și Chandra, precum și pentru programele sale de studiu al climei.

Important este că programul Artemis va continua și va primi toate fondurile solicitate. În fond, este vorba despre o cursă spațială pentru Lună pe care SUA nu își permite să o piardă sau să o abandoneze. Peste toate, oficialii NASA pot fi mulțumiți că vor primi o sumă cu doar 2 miliarde de dolari mai mică decât solicitaseră. Situația putea fi mult mai dificilă, așa cum s-a întâmplat în anul 2013, atunci când bugetul agenției a fost de numai 17,7 miliarde de dolari, iar multe programe au fost închise.

Un vulcan uriaș a fost identificat pe Marte, iar implicațiile pot fi uriașe

O echipă americană de astronomi, coordonată de specialiști de la Institutul SETI și NASA, a anunțat descoperirea unui uriaș vulcan marțian care, cumva, a reușit să scape atenției specialiștilor. Anunțul a fost făcut cu ocazia celei de a 55-a ediții a Conferinței pe Științe Lunare și Planetare, din SUA.

Specialiștii susțin că au identificat un vulcan de dimensiuni uriașe în Noctis Labyrinthus, o regiune situată aproape de zona ecuatorială marțiană. Faptul că acesta a scăpat observațiilor de până acum se datorează faptului că este puternic erodat, iar aspectul său nu mai aduce cu cel al unui vulcan stins clasic.

În fapt, este unul dintre cei mai mari vulcani stinși din sistemul nostru solar, cu o altitudine maximă de 9.022 de metri, și un diametru la bază de peste 250 de kilometri. Comparativ, cel mai mare vucan stins de pe Terra, Nevado Ojos del Salado de la granița dintre Chile și Argentina, atinge o altitudine de 6.893 de metri.

Faptul că resturi vulcanice se găsesc pe o suprafață de până la 5.000 de kilometri pătrați în jurul vulcanului indică, de asemenea, faptul că acesta a fost activ pentru o perioadă îndelungată. Însă lucrurile cu adevărat interesante de abia acum încep.

Faptul că specialiștii au identificat în zonă roci care se produc în mod special atunci când lava acoperă o zonă bogată în apă lichidă sau solidă, indică faptul că un ghețar subteran a existat și încă ar putea exista în această regiune. Dacă la această informație adăugăm și faptul că nimeni nu poate spune cu exactitate dacă vulcanul este complet stins, sau dacă încă există urme de activitate în subteran, șansele pentru descoperirea unor forme de viață cresc considerabil.

În fapt, unul dintre primele lucruri pe care le urmăresc astronomii atunci când caută existența unor posibile forme de viață extraterestre sunt cele în care există interacțiune între apă/gheață și activitatea vulcanică. Iar vulcanul nou descoperit, prin prezența acestor atribute, tocmai a devenit ținta ideală pentru viitoare misiuni robotice sau cu echipaj uman.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro