Science Report: Ce a fost Anomalia Climatică Medievală și ce ne spunea ea despre prezent ● Americanii vor să domine spațiul, dar nu mai vor oameni pe Lună ● Electrogenetica, știința care poate revoluționa medicina

​Ce a fost Anomalia Climatică Medievală și ce ne spunea ea despre prezent ● Americanii vor să domine spațiul, dar nu mai vor oameni pe Lună ● Electrogenetica, știința care poate revoluționa medicina

Ce a fost Anomalia Climatică Medievală și ce ne spunea ea despre prezent

Terra, după cum bine știți, a cunoscut în perioada secolelor al XIII-lea – al XIX-lea o perioadă de răcire cunoscută sub numele de „Mica Glaciațiune”, o perioadă marcată de scăderea temperaturilor cu vreo 2 grade. A fost un fenomen care, ca orice oscilație climatică, s-a simțit diferit pe planetă, în funcție de zonă. Ce ne interesa pe noi este un alt fenomen, petrecut înaintea acestuia, mai exact între anii 950-1250. Iar acesta este cunoscut sub numele de „Anomalia Climatică Medievală”.

Ce s-a întâmplat așa deosebit în perioada respectivă? Este vorba, în primul rând, de o creștere neobișnuită a temperaturilor. Iar ceea ce este cel mai important, faptul că valorile temperaturilor, în anumite zone ale planetei, ar fi fost chiar mai ridicate decât în prezent. Spre exemplu, aceasta este perioada în care coloniști scandinavi (impropriu numiți vikingi), se stabilesc în Islanda, Groenlanda (care, apropo, înseamnă Insula Verde), ba chiar au ajuns până în Canada.

Problema cu perioada asta este că, deși a fost documentată mai peste tot pe Terra, nu are o explicație. Iar modelele climatice computerizate care ne arată nouă cum era clima în trecut, în funcție de parametri pe care îi cunoaștem noi, nu o arată. Ceva ne scapă nouă, din câte se pare.

Un studiu recent publicat în Nature, semnat de specialiști din Elveția, Suedia, Italia sau Belgia, aduce în vedere o nouă interpretare a datelor. Spre exemplu, cercetătorii amintiți au analizat din nou inele ale copacilor, după ce aceleași teste demonstraseră fenomenul amintit, cel puțin în zona Scandinaviei.

În acest scop, ei au colectat mostre de la 188 de pini din Suedia și Finlanda, unii ale căror inele au început să se formeze încă de acum 1170 de ani. După ce le-au analizat, rezultatele arată că datele vechi au fost, cumva, eronate. Pe scurt, încălzirea respectivă ar fi fost mai redusă decât se credea. Subliniem, în zona Scandinaviei. Cercetătorii din restul regiunilor planetei trebuie să întreprindă singuri studii zonale ca să vadă ce și cum.

Ori asta se traduce într-un singur fel. Cel puțin până acum 1.200 de ani, omenirea nu a cunoscut temperaturi la fel de ridicate ca azi. Că de la asta plecase toată zdroaba. Ceea ce trăim azi este fără precedent în intervalul amintit.

Acum, mai rămâne să aflăm cum a fost și „Perioada Caldă Romană”, perioadă cuprinsă între 250 î.Hr. – 400 d.Hr., în care iar se vorbește despre o creștere bizară a temperaturilor globale, dar despre care știm foarte puține lucruri.

Americanii vor să domine spațiul, dar nu mai vor oameni pe lună

Vorbim despre publicul american, nu despre cei de la NASA sau, evident, cei care și-au deschis companii spațiale private. Iar opiniile publicului american apropo de programele Agenției Spațiale Americane, oricât de ciudate ar părea, au fost făcute publice în urma unui sondaj de opinie care a cuprins peste 10.000 de adulți americani, afirmă The Conversation.

Conform datelor statistice, 69% dintre americani își doresc ca SUA să rămână un lider în cercetarea spațială și în explorarea spațiului cosmic. Asta mai ales în condițiile în care China, aliată cu Rusia, a intrat într-o acerbă cursă spațială cu Statele Unite și aliații acestora.

Problema este că doar 12% dintre cei intervievați își doresc ca NASA să trimită oameni pe Lună sau pe Marte, ceea ce ne face serios să ne întrebăm dacă ăștia au priceput despre ce e vorba atunci când se vorbește despre o bază permanentă pe Lună. Căci asta este obiectivul cursei spațiale actuale. Sau cel mai important dintre obiective.

60% dintre cetățenii SUA cred că apărarea planetară este cea mai importantă. Spre exemplu, principalul rol al NASA ar trebui să fie acela de a ne apăra de asteroizii periculoși. Asta în condițiile în care NASA alocă în prezent doar 1% din bugetul anual către acest sector.

Ce este foarte interesant este că 44% dintre respondenți susțin că militarizarea spațiului ar trebui să fie o prioritate, asta în condițiile în care, sunt ei convinși, SUA va lupta în spațiu în maxim 50 de ani. De asta ar trebui să fie pregătiți nu numai să lovească în cosmos națiunile vrăjmașe, dar să fie și capabile să le doboare sateliții. Specificăm noi, nicio țară din lumea asta nu a încercat vreodată să doboare sateliții altei țări. De altfel, nici măcar cei rămași de la defuncta URSS nu sunt atinși.

În fine, așa cum subliniam la început, ultimele pe lista priorităților, cu doar puțin peste 10% dintre opțiuni, ar trebui să fie trimiterea de echipaje umane în spațiu, respectiv căutarea formelor de viață extraterestre.

Electrogenetica, știința care poate revoluționa medicina

Despre electrogenetică poate că nu ați auzit până acum, fiind vorba despre o știință relativ nouă. Dar, spunem noi, fiți cu ochii pe ea căci poate aduce surprize majore, și vorbim despre surprize plăcute.

Pe scurt, un grup de geneticieni de la Universitatea din Zurich, Elveția, a reușit să stimuleze producția de insulină la șoareci bolnavi de diabet de tip 1. Totul prin intermediul unui dispozitiv care transmitea ușoare șocuri electrice, prin intermediul unui ac de acupunctură. Era stimulat țesutul pancreatic care, mare atenție, conținea celule umane și care fusese implantate cobailor într-o fază de început.

La finalul experimentului, nivelul de zahăr din sângele cobailor revenise la normal. Evident că descoperirea asta poate avea implicații majore în tratatea diabetului dar, spun specialiștii elvețieni, trebuie să mai avem răbdare. Totul este de abia la început.

Mult mai important, susțin autorii studiului, este că putem lucra cu celulele umane, ba chiar cu moleculele de ADN, pentru a trata anumite afecțiuni. Ăsta este pasul cu adevărat major, chiar dacă e unul dintre primii pe care îi facem pe drumul ăsta.

Ah, și ce mai spun elvețienii, că dispozitivul nici măcar nu are nevoie de cine știe ce surse de energie. Trei baterii AAA ar fi suficiente pentru vreo cinci ani, asta în condițiile în care trimiteți un semnal electric pe zi.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro