Science Report: CIA se implică în clonarea mamuților. Ascultați cântecul păsărelelor ca să fiți mai sănătoși la cap! Neanderthalienii și Homo sapiens au avut o relație complicată

​CIA se implică în clonarea mamuților ● Ascultați cântecul păsărelelor ca să fiți mai sănătoși la cap! ● Neanderthalienii și Homo sapiens au avut o relație complicată ● Meteorologii ne liniștesc. La iarnă va fi frig, dar și cald

CIA se implică în clonarea mamuților

Agenția Centrală de Informații din Statele Unite, CIA, adică băieții ăia cu spionajul și alte cele, se implică în clonarea mamuților și a altor animale dispărute. Deocamdată la nivel financiar. Respectiv, CIA va oferi finanțare unei companii nou înființate despre care am mai scris aici la Science Report, Colossal Biosciences, pentru a sprijini demersurile ălora în clonarea mamuților.

Acum, nici nu știi cum să iei vestea. Nu e ca și cum CIA ar fi vreun Greenpeace sau WWF care să militeze pentru o lume mai curată, mai frumoasă și mai plină de floricele. Oficial, CIA va livra o sumă care nu s-a specificat încă, printr-o companie de investiții, In-Q-Tel, pentru a-și vedea visul de o viață devenind realitate, mai precis mamuții hălăduind prin tundră. Apropo, tundra aia pe care o știau mamuții nu prea mai există.

Ce o fi în spatele acestei decizii, nu putem decât să speculăm. Faptul că rușii se află în top pe lista potențialilor cumpărători, pentru a popula Parcul Pleistocen creat fix în acest scop, ar putea fi un indiciu. Deci, nu ar trebui să ne mire dacă viitorii mamuți, pe lângă trompă, fildeși și blană vor fi dotați și cu două antenuțe și cu baterii care trebuie schimbate periodic.

O altă variantă ar fi că CIA a mirosit ceva dubios la Colossal Bioscience, mai ales după ce ăia au atras sume de zeci de milioane de dolari în timp record, cu promisiuni care îi fac pe mulți oameni de știință să ridice din sprâncene. Sau, pur și simplu, e vorba de un business, căci la ce vremuri se anunță, până și CIA va avea nevoie de surse suplimentare de fonduri. Nu în ultimul rând, poate spionajul american chiar militează sincer pentru readucerea la viață a mamuților. Am zis, n-am dat cu apă fiartă.

Ascultați cântecul păsărelelor ca să fiți mai sănătoși la cap!

Cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig, dar și cei de la Universitatea din Hamburg, au publicat la un studiu deosebit de interesant în Scientific Reports din care reiese că trilurile păsărilor au efecte nebănuite asupra sănătății mentale a oamenilor.

În acest scop, ei au analizat 295 de subiecți cărora li s-a cerut să asculte timp de șase minute fie sunete din trafic, fie cântece ale păsărilor. Apoi, acestora li s-a cerut să completeze niște formulare cu întrebări cheie pentru a vedea ce e în capul lor.

E reieșit că trilurile păsărilor au avut un efect benefic și au redus stările de anxietate și tendințele paranoice. Sunetele din trafic, în schimb, au accentuat stările depresive. O posibilă explicație oferită de cercetători ar fi că sunetele naturale distrag atenția oamenilor de la potențialele surse de stres, oferind senzația unui mediu natural intact din care lipsesc posibilele amenințări. Cum ar veni, ca o concluzie, natura în starea ei nealterată este benefică pentru sănătatea mentală și nu numai.

Ca o altă concluzie, tot ce trebuie să faceți ca să vă simțiți mai bine, este să deschideți larg fereastra, să ignorați zgomotul mașinilor sau al bormașinilor, al muzicii date la maxim de vecinul pus pe chef, al muncitorilor care schimbă bordurile cu pickammer-ul și să vă concentrați doar pe trilurile păsărilor. Minuni o să vă facă la sănătate!

Neanderthalienii și Homo sapiens au avut o relație complicată

De câteva ori pe an, cu regularitate de metronom, mai apare câte un studiu care să ne spună cât au conviețuit neanderthalienii și reprezentanții speciei noastre pe teritoriul Europei. Că e vorba de 20.000 de ani sau că e vorba doar de o relație pasageră, cam toate variantele posibile au fost expuse deja.

Cel mai recent studiu, publicat în Scientific Reports, ne spune că, în sudul Franței și nordul Spaniei, cele două specii umane au conviețuit între 1.400 și 2.900 de ani, suficient cât să dea naștere unor urmași comuni. Mai exact, neanderthalienii ar fi dispărut acum circa 40.870-40.457 de ani, în timp ce Homo sapiens a apărut în zonă acum aproximativ 42.500 de ani.

Ce nu se spune în studiu este că o astfel de concluzie vine după aplicarea unor noi metode de datare cu radiocarbon care schimbă din temelii cam tot ce se știa de decenii bune. Ca să fim mai exacți, Peninsula Iberică a fost considerată pentru multă vreme un ultim refugiu al neanderthalienilor, un loc în care aceștia ar fi rezistat până acum circa 25.000 de ani. O situație similară se regăsea și în zona Mării Negre sau în sudul Franței.

Odată cu noile metode de decontaminare, destul de dubioase și astea prin prisma rezultatelor, cam toate datele împământenite au fost aruncate în aer, iar dispariția neanderthalienilor a fost trimisă la minim 40.000 de ani. Ceea ce reduce simțitor perioada în care aceștia ar fi putut coexista cu Homo sapiens. Chiar și astfel, având în vedere că Bulgaria a oferit recent resturi fosile de H. sapiens datate la aproape 47.000 de ani, ne arată că tabloul e mult mai complicat, iar situația din nordul Spaniei și sudul Franței trebuie privită doar ca o concluzie e moment, că nu știi când se schimbă datele peste nicio lună sau două. Aia zic.

Meteorologii ne liniștesc. La iarnă va fi frig, dar și cald

Europa se va confrunta cu un val de frig la finalul anului curent dar, ne anunță meteorologii de la Copernicus Climate Change Service, restul iernii va fi mai cald decât în mod normal. Specialiștii au luat în calcul date precum viteza vânturilor la nivelul stratosferei, temperatura curenților oceanici și cea atmosferică, dar și efectele fenomenului climatic „La Nina”, care se așteaptă să răcească la suprafață apele Oceanului Pacific în zona ecuatorială.

Pe baza acestor date, se estimează că iarna va fi una cu temperaturi mai ridicate decât media, ceea ce vine numai bine pe fondul tăierii alimentării Europei cu gaze rusești, spun cercetătorii. Chiar și așa, nu cădeți încă pe spate de fericire! Estimări mai clare vor fi efectuate de abia în luna noiembrie, atunci când e posibil să ne lovească și primul val de frig. În concluzie, nu vă lăsați încă la cămăși, păstrați și fesul și mănușile pe aproape!

Sursa foto: Dreamstime.com