Science Report: Rusia a amânat pentru a doua oară zborul noii rachete spațiale Angara A5 ● Ce se va întâmpla cu sistemul nostru solar atunci când soarele va deveni o pitică albă? ● Care sunt șansele ca omenirea să ajungă în Alfa Centauri până la finele secolului?

​Rusia a amânat pentru a doua oară zborul noii rachete spațiale Angara A5 ● Ce se va întâmpla cu sistemul nostru solar atunci când soarele va deveni o pitică albă? ● Care sunt șansele ca omenirea să ajungă în Alfa Centauri până la finele secolului?

Rusia a amânat pentru a doua oară zborul noii rachete spațiale Angara A5

Zborul rachetei Angara A5, noua rachetă spațială rusească proiectată pentru a înlocui rachetele din clasa Proton M, a fost amânat din nou cu 24 de ore, în urma unor probleme la sistemul de presurizare. Aceleași probleme au determinat oprirea zborului, programat inițial marți, 9 aprilie, cu doar 2 minute înainte de lansare.

Capabilă să poarte încărcături de peste 20 de tone în spațiul cosmic, Angara A5, racheta de 42,7 metri lungime, este văzută ca un simbol al aspirațiilor spațiale ale Rusiei. Mai mult, este un proiect pe care Vladimir Putin l-a descris ca având o importanță majoră pentru securitatea națională.

Acest zbor ar fi cel de al patrulea al rachetei, după ce alte trei zboruri de test au fost efectuate la cosmodromul Plesețk, din nordul Rusiei. De asemenea, va fi primul zbor al rachetei efectuat la cosmodromul Vostocini, din Extremul Orient.

Cosmodromul situat la 1.500 de kilometri de Vladivostok, în mijlocul unei păduri din regiunea Amur, a fost construit tocmai pentru a reduce dependența Rusiei față de Kazahstan, țară în care se afla cosmodrumul Baikonur, cel folosit tradițional de Roscomos, agenția spațială rusă. Conform înțelegerii dintre cele două țări, Rusia ar fi putut folosi cosmodromul până în anul 2050, contra unei sume de 115 milioane de dolari anual.

Cosmodromul Vostocini, un proiect care a costat circa 8 miliarde de dolari și care a fost ridicat la cererea lui Vladimir Putin, a fost construit special pentru lansările viitoare ale rachetei Angara A5. Însă, din anul 2016, anul în care a fost inaugurat, cosmodromul nu a cunoscut decât 11 lansări. În plus, finalizarea sa a fost serios întârziată de un uriaș scandal de corupție, unul în care circa 60 de persoane au fost arestate pentru delapidarea a cel puțin 165 de milioane de dolari.

Ce se va întâmpla cu sistemul nostru solar atunci când soarele va deveni o pitică albă?

Este un fapt cunoscut acela că soarele nostru se află la jumătatea existenței sale. Una care a început acum circa 4,6 miliarde de ani. Însă, chiar dacă este de 330.000 de ori mai masiv decât Terra și chiar dacă masa sa este formată în mare parte din hidrogen, acest combustibil se va termina la un moment dat.

În această etapă, soarele va începe să se extindă și să devină o gigantă roșie. Practic, va atinge dimensiuni de 256 de ori mai mari decât în prezent. În mod cert, planetele Mercur și Venus vor fi distruse. Se află mult prea aproape de soare și nu există niciun scenariu în care ele să poată supraviețui.

În cazul Terrei, lucrurile sunt ceva mai complicate. Nimeni nu poate spune cu exactitate dacă planeta noastră va avea aceeași soartă ca Mercur și Venus, sau dacă va scăpa. Ce este iarăși cert este faptul că soarele va rămâne în stadiul de gigantă roșie pentru circa un miliard de ani. La finalul acestei etape, el va cunoaște mai multe schimbări rapide în care se va restrânge și extinde repetat. În final, va deveni o pitică albă, etapa finală a unei stele de dimensiuni mici sau medii, așa cum este soarele nostru.

Există însă un uriaș semn de întrebare cu privire la soarta celorlalte corpuri cerești din sistemul solar. Dacă Mercur și Venus vor dispărea, ce se întâmplă cu restul planetelor, a cometelor, a asteorizilor sau a lunilor?

La o astfel de întrebare a încercat să răspundă o echipă internațională de astronomi printr-un studiu publicat în revista The Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. Aceștia au studiat timp de 17 ani trei pitice albe (ZTF J0328+1219, ZTF J0923+4236 și WD 1145+017) iar rezultatul a fost unul mult mai complex decât se estimase.

Din datele oferite de autorii studiului, o stea ajunsă în etapa de gigantă roșie nu distruge totul în calea sa. Observațiile de până acum arată clar că unele planete, solide sau gazoase, vor supraviețui acestui proces. În schimb, astronomii au observat variabilități ale luminozității piticelor albe, iar asta se traduce prin prezența unor nori de praf și resturi care provin de la asteroizii, planetele și lunile distruse în momentul expansiunii stelei.

Concluzia cercetătorilor este aceea că parte din lunile planetelor îndepărtate, asteroizi precum cei din centura situată între Marte și Jupiter, posibil chiar și planete solide, vor fi atrase de gravitația stelei și vor fi complet distruse. Este un proces haotic pe care sistemul nostru solar îl va cunoaște.

Nu este clar dacă Terra va fi redusă la nivelul unui uriaș nor de praf cosmic sau dacă va supraviețui. Ce este cert însă este faptul că și dacă va scăpa de acest scenariu catastrofal, Terra își va fi pierdut de multă vreme atmosfera și oceanele, iar vieții îi va fi imposibil să mai reapară într-un astfel de loc.

Care sunt șansele ca omenirea să ajungă în Alfa Centauri până la finele secolului?

Ați auzit probabil de proiectul Breakthrough Starshot. Pe scurt, este vorba despre un proiect fondat în anul 2016 de Mark Zuckerberg, cofondatorul Facebook, de fizicianul Stephen Hawking și de omul de afaceri ruso-israelian, Iuri Milner. Scopul acestuia? De a dezvolta o flotă de sonde spațiale miniaturale, denumite „Starchip”, care să străbată cei 4,3 ani lumină care ne despart de cel mai apropiat sistem solar, Alfa Centauri.

Sondele care nu depășesc dimensiuni de câțiva centimetri vor fi dotate cu pânze solare, iar acestea vor fi propulsate către Alfa Centauri cu ajutorul unui laser. Teoretic, dacă vor atinge 15-20% din viteza luminii, ar avea nevoie de numai 20-30 de ani pentru a ajunge la destinație. Alți patru ani ar fi necesari pentru ca datele transmise de ele să ajungă înapoi pe Terra.

Ideea este una extrem de îndrăzneață, însă a captat deja atenția oficialilor NASA, cei care au finanțat o companie privată, Space Initiatives Inc., pentru a studia ideea. Iar un prim rezultat a venit sub forma unui studiu prezentat la cea de a 55-a Conferințe de Științe Lunare și Planetare care a avut loc în Texas. Iar concluziile sunt unele optimiste.

Un astfel de proiect este fezabil, susțin autorii studiului, însă există numeroase probleme care trebuie depășite. Poate cea mai importantă dintre ele este aceea că sondele nu își vor putea corecta traiectoria. Astfel că direcționarea lor exactă este una critică. În plus, este nevoie ca ele să ajungă împreună acolo, astfel încât, grupate într-o matrice prestabilită, să poată acționa asemenea unui telescop.

Ținta, conform specialiștilor de la Space Initiatives Inc., ar fi Proxima Centauri B, cea mai apropiată planetă față de sistemul nostru solar, și una situată în zona locuibilă a sistemului Alfa Centauri. De altfel, există posibilitatea ca Proxima Centauri B să aibă apă lichidă și, posibil, chiar să găzduiască forme de viață.

Acesta este însă cel mai optimist scenariu. Astronomii nu știu sigur dacă excentricitatea orbitală a planetei Proxima Centauri B este 0, astfel încât una dintre fețele ei să fie permanent orientată spre stea, în timp ce alta este permanent întunecată. Fapt care ar face puțin probabilă existența unor forme de viață. Chiar și astfel, la limita dintre cele două zone ar putea exista o așa numită linie gri, care poate fi locuibilă.

Dată fiind distanța uriașă dintre cele două sisteme solare, este cert că sondele nu vor putea fi coordonate de pe Terra. Astfel, rămâne o doză destul de mare de necunoscut și de hazard în ceea ce înseamnă călătoria lor până acolo. Cert este că proiectul poate fi fezabil, susțin specialiștii.

Când va putea fi pus el în practică? Probabil între 2050 și 2075. Până atunci însă, cercetătorii de la Space Initiatives Inc. vor începe testele în condiții de laborator, care să simuleze călătoria sondelor prin spațiul interstelar. Dacă vor reuși, va fi cea de a treia misiune care trimite obiecte în afara sistemului nostru solar, după sondele Voyager 1 și 2.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro