Science report: Să vizitezi acum deșertul Atacama e ca și cum ai vizita planeta Venus ● Comerțul cu meteoriți exista încă din Epoca Bronzului ● Ruinele teatrului pierdut al lui Nero ar fi fost descoperite întâmplător

​Să vizitezi acum deșertul Atacama e ca și cum ai vizita planeta Venus ● Comerțul cu meteoriți exista încă din Epoca Bronzului ● Ruinele teatrului pierdut al lui Nero ar fi fost descoperite întâmplător

Să vizitezi acum deșertul Atacama e ca și cum ai vizita planeta Venus

Nu a ajuns încălzirea globală până la 475 de grade Celsius, nu vă impacientați, dar, dintr-un punct de vedere, condițiile din deșertul Atacama, Chile, chiar sunt similare cu cele de pe Venus. Este vorba despre luminozitatea soarelui.

Datele obținute până acum prin intermediul sateliților arătau că luminozitatea în deșertul Atacama este cu mult peste media planetară. În special în zona platoului Altiplano, platou cu o altitudine de circa 3.750 de metri, aflat pe teritoriul Boliviei. Pentru a se verifica și confirma datele satelitare, a fost construit un observator atmosferic în nordul statului Chile, asta în anul 2016.

Nu a durat decât un an pentru ca specialiștii de la observatorul respectiv să anunțe un prim record absolut, o luminozitate de 2.177 de wați pe metrul pătrat. În același timp, media anuală a fost de 308 wați pe metrul pătrat, ceea ce, spun iarăși specialiștii, este cea mai mare medie de pe glob. În fapt, adaugă cercetătorii, e o luminozitate comparabilă ce cea de pe Venus. Iar prima și cea mai importantă întrebare care se ridică este, evident, legată de motivele care au dus la această stare de fapt.

Trecând peste faptul că deșertul Atacama este și cel mai secetos loc de pe glob (în perioada 1570 – 1971 nu a văzut o singură picătură de ploaie), el oferă și niște condiții propice pentru luminozitatea despre care pomeneam. Lipsa norilor, altitudinea, nivelul redus de ozon din atmosferă sau a vaporilor de apă, toate acestea sunt elemente care explică situația excepțională din deșertul Atacama.

Tot răul spre bine, spun cercetătorii, căci locul cu pricina tocmai a devenit punct de interes pentru companiile care vor să dezvolte noi tehnologii fotovoltaice. Cât despre cei care vor lucra acolo, clar vor ști că, de acum încolo, vor trebui să își aducă măsuri de protecție suplimentare. Nu de alta dar, la un asemenea nivel de radiații solare, numai bine nu le va fi.

Comerțul cu meteoriți exista încă din Epoca Bronzului

Meteoriții pot ajunge la prețuri astronomice astăzi, în funcție de raritatea lor, iar pasionații care să ofere sumele cu pricina nu sunt deloc puțini. Este vorba, așa cum spuneam, de raritatea materialelor. Iar ce e cel mai important este că nu am descoperit noi apa caldă, iar meteoriții constituiau elemente de atracție încă din cele mai vechi timpuri.

Dacă vă mai amintiți, în anul 2016, cercetătorii confirmau că lama unui pumnal descoperit în mormântul faraonului Tutankhamon era confecționată din fierul unui meteorit. Și aici vorbim despre un artefact care a fost creat acum circa 3.330 de ani. Între timp, un alt artefact similar a fost descoperit, dar nu în Egipt, ci în Elveția.

După ce ne arată o echipă de arheologi elvețieni, într-un studiu apărut în revista Journal of Archaeological Science, aceștia au identificat un vârf de săgeată atipic într-un sit vechi de circa 2.900 de ani, datând din Epoca Bronzului. Mörigen se numește situl respectiv, în caz că vă ajută ceva.

Obiectul este interesant în primul rând pentru că era din fier, o raritate la vremea aceea. Iar analizele ulterioare au arătat că fierul avea o origine extraterestră. Mai exact, provenea de la un meteorit. Iar partea interesantă de abia acum vine.

De ce? Pentru că specialiștii din Elveția a vrut să afle de unde au făcut rost indivizii de acum 2.900 de un asemenea material. Inițial s-au orientat către un meteorit descoperit la circa 8 kilometri de Mörigen, așa numitul meteorit Twannberg. Numai că, în urma analizelor, a rezultat că acesta prezintă o compoziție diferită de nichel și germaniu, ceea ce închide această pistă.

Așa că au trecut la nivelul următor, și au început să caute meteoriți care prezintă aceeași compoziție cu cel din care a fost creat vârful de săgeată. Și au descoperit doar trei. Unul recuperat la Bohumilitz, Cehia, altul din Retuerte de Bullaque, Spania, și ultimul identificat la Kaalijarv, Estonia. Dintre aceștia trei, doar ultimul a ajuns pe Terra în Epoca Bronzului. Și, de aici, a și devenit principalul candidat.

Din ceea ce se știe despre meteoritul Kaalijarv este că a lovit Terra undeva între anii 1870 și 1440 î.Hr. Asta înseamnă că, dacă din el a fost confecționat vârful de săgeată, fragmente din acesta au fost transmise și comercializate timp de vreo 500-900 de ani. Iar dacă ne gândim că între situl elvețian și cel în care a căzut meteoritul sunt vreo 1.600 de kilometri distanță, putem să ne facem o idee despre relațiile și legăturile dintre comunitățile de la acea vreme.

Evident, poate fi vorba și despre un meteorit despre care nu se știe încă nimic, dar despre asta nu se spune mare lucru.

Ruinele teatrului pierdut al lui Nero ar fi fost descoperite întâmplător

Despre Nero numai de… rău. Știm că a prigonit creștinii, că ar fi cântat la liră în timp ce Roma ardea la ordinul său (de fapt, ar fi fost în Grecia la vremea incendiului), că și-a ucis mama, două soții, fratele plus mulți alții, că a dus Roma în pragul falimentului cu cheltuieli exagerate și cu luxul inimaginabil pe care îl afișa, și că a fost silit să se sinucidă în urma unei revolte.

Ce mai știm despre Nero este că îi obliga pe cei apropiați să îi asculte operele muzicale timp de ore întregi, ba chiar zile, uneori sub pedeapsa cu moartea sau cu exilul (vezi cazul generalului Vespasian). Sursele antice spun că acele recitaluri aveau loc, în special, într-un teatru luxos construit special pentru asemenea evenimente. Problema este că teatrul nu a fost localizat niciodată, de aici și dubiile cu privire la seriozitatea surselor. Asta până acum.

O echipă de arheologi italieni este de părere că a descoperit, în sfârșit, ceea ce pare a fi teatrul dispărut al lui Nero. Asta s-ar fi întâmplat în timpul unor săpături de salvare executate în grădina unui complex medieval din Roma, Palazzo Della Rovere, care urma a fi transformat într-un hotel de lux.

Marzia Di Mento, arheologul care a coordonat săpăturile de salvare, a afirmat că a fost descoperită o serie de coloane de marmură, împododobite cu frunze aurite, care datează din perioada amintită. O imagine care se regăsește în scrierile lui Pliniu cel Bătrân, atunci când face referire la teatrul lui Nero.

Ce este iarăși important este că ruinele teatrului vor fi acoperite la loc după ce studiile vor fi încheiate. Când vor fi, dacă vor mai fi vreodată expuse publicului, asta nu se știe. În apropierea lor, așa cum spuneam, fostul palat medieval va fi transformat într-un hotel din lanțul Four Seasons.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro