Science Report: T-Rex, buze reci. Isar, rivala europeană a companiei Space X, tot mai aproape de prima ei lansare. Plantele țipă de durere, dar nu le auzim noi

​T-Rex, buze reci ● Isar, rivala europeană a companiei Space X, tot mai aproape de prima ei lansare ● Plantele țipă de durere, dar nu le auzim noi

T-Rex, buze reci

Dacă vă măcina întrebarea legată de cum arătau buzele unui Tyranosaurus Rex, nu trebuie să vă mai frământați. În sfârșit, avem răspunsul la această întrebare vitală, grație eforturilor conjugate ale unei echipe internaționale formată din paleontologi din Canada, SUA, Marea Britanie și China.

Studiul acestora, publicat în revista Science, face lumină asupra acestui mister care a măcinat generații întregi de specialiști. Deși nu au avut la dispoziție buze fosilizate de T-Rex, cercetătorii amintiți au reconstruit trăsăturile facile ale uriașului dinozar carnivor nord-american folosind analize comparative între craniile și dențitia acestuia, și a mai multor specii de iguane, șopârle, crocodilieni și varani din ziua de azi, inclusiv sute de specii dispărute.

Concluzia este că T-Rex a fost reprezentat greșit în filmele de la Hollywood, de parcă alea ar fi vreun argument științific, și nu stătea deloc cu dinții la vedere, spre groaza victimelor. Mai degrabă, T-rex avea buze similare cu ale șopârlelor de azi. Ideea este că, în contrapartidă cu imaginile de până acum care îl prezentau cu dinți supradimensionați și cu buze incapabile să îi acopere, T-Rex nu stătea deloc cu colții rânjiți. Și nici dinții nu erau așa mari, raportat la dimensiunile sale.

Această idee, cu rânjetul fioros al carnivorului amintit, este una care ar fi oferit un dezavantaj evolutiv teribil animalului în cauză. Cu dinții protejați de buze, un T-rex ar fi putut fi mult mai eficient la vânătoare și ar fi putut smulge bucăți mult mai mari de țesut din victimele sale, fără teama de a rămâne știrb.

Deci, asta este, acum v-ați liniștit. T-Rex nu era nici vreo Angelina Jolie, dar nici așa de fioros nu arăta, precum ne-au arătat producătorii seriei Jurassic Park.

Isar, rivala europeană a companiei Space X, tot mai aproape de prima ei lansare

Înființată în anul 2018, compania Isar Aerospace, cu sediul în München, a strâns nu mai puțin de 155 de milioane de Euro în ultimele luni, sumă menită să ajute start-up-ul german să efectueze prima lansare în spațiu a rachetei Spectrum, a cărei lansare a fost programată în a doua jumătate a acestui an, anunță Reuters.

Printre finanțatori, alături de companiile HC Capital, Airbus Ventures, Lakestar și Earlybird, se numără și Porsche SE, companie care a preluat o parte din acțiunile Isar în 2021.

Cu această nouă rundă de finanțări, practic, capitalul Isar Aerostar aproape s-a dublat, ajungând acum la 310 milioane de dolari. Prin această injecție de capital, compania germană este tot mai aproape de lansarea rachetei Spectrum, o rachetă care va purta în spațiu sateliți de dimensiuni mici și medii.

Cu mai bine de șase luni până la data primului zbor al rachetei Spectrum, lista comenzilor este deja arhiplină, susțin oficialii Isar Aerospace. Aceștia au optat să efectueze lansarea de la o bază din Norvegia, deși inițial primiseră acceptul Franței de a folosi baza acestora din Guyana Franceză.

Plantele țipă de durere, dar nu le auzim noi

Sigur ați mai auzit ipoteza asta, nu e chiar ceva nou, doar că de data aceasta testele au fost mai mult decât concludente și au dovedit faptul că, da, plantele chiar emit semnale sonore atunci când sunt rănite. Problema este că nu le auzim noi.

Un studiu publicat în revista Cell de către mai mulți biologi de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, susține că putem trece de la stadiul de ipoteză la cel de teorie demonstrată, atunci când vorbim despre „strigătele” de durere ale plantelor.

Cercetătorii au selectat, inițial, plante de tutun și roșii, pe care le-au introdus într-o cameră izolată fonic, acolo unde au fost înregistrate toate posibilele sunete și ultrasunete care ar fi putut fi emise. Ulterior, testul s-a repetat cu mai multe specii de cactus, porumb, struguri, grâu șamd.

În absolut toate cazurile, plantele care sufereau un disconfort (nu mai erau udate sau li se tăiau frunze) emiteau până la 40 de click-uri pe oră, în funcție de specie, pe frecvențe ultrasonice, sunete care puteau fi percepute până la distanța de un metru. Acum, poate vă întrebați de ce au dezvoltat această abilitate, doar pentru a nu le auzi nimeni.

Ei bine, plantele au o simbioză bine pusă la punct cu insectele, care durează de mai bine de 400 de milioane de ani. Unele fără altele nu prea pot exista. Iar insectele au abilitate de a auzi plantele. Oamenii, pur și simplu, au apărut prea târziu pentru ca plantele să mai apuce să se facă auzite de cel mai mare prădător al lor.

Ce nu s-a stabilit până acum este modul și mecanismele care duc la emiterea acelor sunete pe frecvențele respective. Dar e cert că ele există, iar rolul lor a fost probabil acela de a semnala atât plantelor din jur, cât și insectelor, că planta este atacată și că are nevoie de ajutor, spre exemplu, împotriva unor dăunători. De fapt, acesta este al doilea pas deosebit de interesant pe care cercetătorii îl au în plan. Să descopere cine ascultă mesajele transmise de plante.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimedimages.ro