Science Report: Tocmai a fost descoperit și ultimul element necesar vieții de pe Enceladus. Țânțarii asiatici au devenit extrem de rezistenți la insecticide. Concentrație fără precedent de așezări mayașe descoperită în nordul Guatemalei

​Tocmai a fost descoperit și ultimul element necesar vieții de pe Enceladus ● Țânțarii asiatici au devenit extrem de rezistenți la insecticide ● Concentrație fără precedent de așezări mayașe descoperită în nordul Guatemalei

Tocmai a fost descoperit și ultimul element necesar vieții de pe Enceladus

Teoretic, Enceladus, una dintre lunile planetei Saturn, tocmai a trecut cu brio și de ultima probă în ceea ce înseamnă ingredientele necesare vieții. Informația ne-a fost trimisă de sonda spațială Cassini și a fost confirmată de NASA.

Este vorba despre fosfor, un element vital în componența ADN-ului și a ARN-ului. Era ultimul ingredient necesar vieții, după ce fusese confirmată existența carbonului, a hidrogenului, sulfului, oxigenului și a azotului. Cum ar veni, noi ne-am făcut treaba, pisica e la Enceladus, că are tot ce îi trebuie pentru a crea viață și a umple cu ea oceanele de acolo.

Partea și mai interesantă este că fosforul se află într-o concentrație de câteva mii de ori mai mare decât pe Terra. Deci, să facă bine și să pună mâna să creeze viață Enceladus, că tot spun specialiștii că este una dintre cele mai importante candidate la capitolul ăsta.

Acum, nu vă grăbiți să vă luați șlapii și să plecați în vacanță acolo! Meteorologii spun că temperatura medie este undeva pe la – 198 de grade Celsius, iar gheața care acoperă oceanele are câțiva kilometri grosime. Mai aveți puțintică răbdare până se confirmă existența vieții acolo. Mult sigur nu mai durează.

Țânțarii asiatici au devenit extrem de rezistenți la insecticide

Ce cadou să vă facă vouă mama natură de Crăciun, având în vedere că ați poluat, nu ați făcut economie la curent și v-ați ținut numai de rele? Ei bine, iată, niște țânțari rezistenți la insecticide nu aveați. Deci, din ăștia veți primi. Vestea o aflăm din revista Science Advances, acolo unde o echipă internațională de specialiști ne informează ce și cum.

Cercetătorii amintiți au colectat mai multe exemplare de țânțari vii din Ghana, Vietnam, Indonezia și Taiwan, apoi le-au împroșcat cu un insecticid pe nume Permethrin, insecticid folosit pe scară largă în țările amintite. După treaba asta, oamenii de știință au descoperit că doar 20% dintre țânțarii vietnamezi au sucombat. Restul, zici că le dăduseră cu deodorant la subraț. Așa tare le plăcuse.

Specialiștii au identificat la țânțarii cu pricina o mutație a genei L982W, adică mutația care îi face rezistenți la insecticidul care, altfel, ar fi trebuit să le facă praf sistemul nervos central. Ca să fie treaba bună, aceeași mutație a fost descoperită și la țânțarii din Singapore și Cambodgia. Bașca, la cei cambodgieni au mai fost identificate alte nouă mutații, ceea ce le-a crescut rezistența de circa 50-100 de ori.

Am păstrat la final partea cea mai tare a studiului. Anume că, în combinație, anumite mutații din cele deja descoperite pot duce la o rezistență în fața insecticidelor de până la 1.000 de ori mai mare decât în mod normal. Deocamdată, autorii studiului spun că și alte țări ar trebui să facă teste similare. S-ar putea să fim surprinși de ce vor descoperi.

Concentrație fără precedent de așezări mayașe descoperită în nordul Guatemalei

Peste 1.000 de așezări mayașe, concentrate pe circa 1.700 de kilometri pătrați, au fost descoperite recent cu ajutorul sistemul radar LiDAR. Nu e cam și cum nu s-ar mai fi făcut descoperiri similare prin intermediul tehnologiei LiDAR dar, de data aceasta, amploarea concentrării de așezări umane este una uriașă. Peste toate, descoperirea neagă ipoteza conform căreia mayașii trăiau în comunități rarefiate, aflate la mare distanță unele de celelalte.

Toate așezările par conectate între ele cu drumuri largi, care facilitau contactul între ele. Au fost observate, de asemenea, piramide uriașe și structuri care trădează existența unor clădiri pentru elite, administrative, centre pentru activități sportive, ateliere și locuințe pentru populația de rând.

Interesant este că mayașii construiseră inclusiv canale pentru transportul apei și rezervoare uriașe pentru a stoca apa în perioadele secetoase. Din datele preliminare, rezervoarele descoperite până acum ar fi putut stoca peste 700.000 de metri cubi de apă, dar este de așteptat ca și altele să fie descoperite.

Una peste alta, este cert că descoperirea este una majoră, iar concentrația mare de așezări din nordul Guatemalei ar putea trăda existența unui mic regat independent, mai ales că este vorba despre perioada pre-clasică a civilizației maya (cca. 1.000 î.Hr – 150 d.Hr.)

Sursa foto: profimediaimages.ro