Șefa FMI: Șocurile recente au fost dure pentru Europa de Est. Ca și cum cineva ar fi scos 50 de miliarde de euro din buzunarele oamenilor

Regiunea se confruntă cu cicatrici economice profunde. Am comparat previziunile noastre actuale cu previziunile noastre pentru regiune înainte de pandemie, a spus directorul FMI Kristalina Georgieva la o conferință ținută la Dubrovnik. Am descoperit că nivelurile reale ale PIB-ului în 2024 vor fi mai mici cu 3,5% decât ne așteptam la începutul lui 2020. Este ca și cum cineva ar fi scos 50 de miliarde de euro din buzunarele oamenilor în acești cinci ani, a adăugat ea.

Ce a mai spus șefa FMI:

Este o plăcere să vin în Dubrovnik, un oraș pe care l-am admirat cu mult înainte de faima datorată Game of Thrones. Conferința noastră este găzduită atât de adecvat aici, un loc care oferă refugiu de apele furtunoase.

De când această conferință a avut loc ultima dată în 2019, lumea a fost într-adevăr în ape agitate. Am fost loviți de șoc, după șoc, după șoc, după cum știm cu toții: Covid. Războiul Rusiei în Ucraina. O criză a costului vieții.

Aceste șocuri recente– în special războiul – au fost dure pentru regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est. Pentru Ucraina, războiul a fost absolut devastator, atât pentru viețile oamenilor și pentru economie. Pentru restul regiunii, aceasta a declanșat o criză fără precedent a gazelor și o inflație a prețurilor alimentelor, cu impact în special asupra celor mai vulnerabili.

Războiul a accelerat, de asemenea, fragmentarea geo-economică. Dividendele păcii de după Războiul Rece se estompează pe măsură ce bugetele apărării cresc. Și lanțurile de aprovizionare europene și globale au trebuit să se adapteze la noile realități.

Ce au însemnat toate acestea pentru economia regiunii? Inflație constant ridicată și creștere slabă. Inflația totală a scăzut de la sfârșitul anului 2022, dar este încă dureros de ridicată, iar inflația de bază nu a arătat încă semne clare de scădere.

Cele 3 provocări

Redresarea slabă, inflația persistentă și incertitudinea ridicată înseamnă că regiunea va continua să se confrunte cu o vreme furtunoasă. Dar aceasta este o regiune rezistentă. Într-adevăr, ne putem inspira din istoria Dubrovnikului cum să depășim provocările de astăzi.

Dubrovnik se numea atunci Ragusa – și era înaintea timpului său în multe privințe. De exemplu, guvernul oferea servicii pentru oamenii săraci și orfani și a investit enorm în educație. Iar Ragusa a prosperat. Să încercăm să adaptăm modul în care istoria se aplică la cele trei provocări mari cu care se confruntă regiunea dumneavoastră astăzi.

Prima este reducerea inflației, susținând în același timp redresarea și punând bazele creșterii viitoare. Acest lucru necesită ca politicile monetare și fiscale să funcționeze coordonat. Din punct de vedere monetar, țările cu bănci centrale independente vor trebui să mențină o atitudine restrictivă și, eventual, să înăsprească și mai mult politica monetară sacă inflația rămâne ridicată.

Din punct de vedere fiscal, să rămânem prudenți dar în același timp să îi protejăm pe cei vulnerabili – așa cum a făcut Ragusa. Consolidarea ar trebui să fie și mai ambițioasă decât este planificată în prezent. Deși acest lucru va necesita alegeri dificile, va aduce beneficii triple: reducerea inflației, scăderea costurilor serviciului datoriei și consolidarea stabilității financiare.

Sunt necesare și reforme structurale pentru a investi în oameni. Acest lucru este ușor de spus, greu de făcut într-un moment de consolidare fiscală. Dar acțiuni precum recalificarea lucrătorilor și subvenționarea îngrijirii copiilor sunt necesare pentru a extinde forța de muncă și a atenua deficitul de forță de muncă care sufocă creșterea în regiune. Integrarea refugiaților ucraineni va ajuta, de asemenea. Deși sprijinirea întoarcerii lor în Ucraina este esențială, pentru mulți dintre ei poate dura mult timp.

Polonia și Estonia au creat instrumente online care îi ajută pe ucraineni să-și găsească locuri de muncă într-un ritm mai rapid decât grupurile anterioare de refugiați. Republica Cehă abordează subocuparea forței de muncă facilitând recunoașterea calificărilor profesionale ale refugiaților.

A doua provocare cu care se confruntă regiunea este securitatea energetică. Deși resursele vitale ale vremii nu includeau energie, Ragusa ne poate inspira totuși. Pentru a asigura resursa vitală de apă, orașul a construit un apeduct de 12 kilometri. O investiție publică uriașă!

Securizarea energiei astăzi necesită în mod similar conexiuni majore de infrastructură. Proiectul de sincronizare baltică pentru a conecta Estonia, Letonia și Lituania la rețeaua electrică a UE este un exemplu excelent.

A treia provocare este să știm să profităm de oportunitățile care apar într-o lume fragmentată. Ragusa a navigat cu abilități „fragmentarea” timp de secole, menținând comerțul deschis cu imperiile de la est, vest și nord într-un mediu geo-politic în continuă schimbare. Astăzi, fragmentarea creează atât riscuri, cât și oportunități pentru regiune. Unul din riscuri este ca unele multinaționale să dorească – sau să fie stimulate – să păstreze producția acasă. Acest lucru ar face mai dificilă creșterea economiilor din regiune prin inserarea lor în lanțurile de aprovizionare ale acestor companii – așa cum au făcut în trecut Republica Cehă, Republica Slovacă sau Slovenia. Iar oportunitatea este ca unele fabrici să fie relocate din Asia mai aproape de casă.