Semnal de alarmă privind trecerea Institutului Cultural la MAE. Mircea Cărtărescu: Subminează autonomia / Radu Vancu: Ar avaria poate definitiv ICR
Voci importante din cultura românească argumentează de ce, în opinia lor, trecerea Institutului Cultural Român (ICR) în subordinea Ministerului de Externe ar putea însemna ,,o catastrofă pentru cultură”. „Cultura e o imagine a libertății de gândire și creație și nu poate fi promovată decât de o instituție liberă, independentă de factori de decizie care n-au nici o legătură cu cultura vie”, consideră Mircea Cărtărescu.
Oamenii de cultură sunt unanim împotriva „integrării depline” a ICR în Ministerul de Externe, concluzionează Mircea Cărtărescu, după o dezbatere despre viitorul ICR la care au luat parte aproape 20 de artiști, scriitori, manageri ai unor instituții de cultură.
Mircea Cărtărescu: „Noii guvernanți ar trebui să lase cultura autonomă și liberă”
După dezbaterea de la Parlament, la care a luat parte și ministra de Externe, Oana Țoiu, scriitorul Mircea Cărtărescu a avertizat și în spațiul public, pe Facebook, că trecerea Institutului Cultural Român în subordinea Ministerului de Externe ar duce la „moartea lentă” a instituției.
Trei „probleme esențiale” pe care Mircea Cărtărescu spune că le-au semnalat „nume foarte importante și grele”:
- „1. Subminarea autonomiei celei mai importante instituții de promovare a culturii românești în străinătate prin diverse subordonări. Cultura e o imagine a libertății de gândire și creație și nu poate fi promovată decât de o instituție liberă, independentă de factori de decizie care n-au nici o legătură cu cultura vie. „Diplomația culturală”, s-a spus, e cu totul altceva decât diplomația politică.
- 2. Subfinanțarea revoltătoare a acestei instituții. Aplicarea politicii de austeritate în cultură (căci, până la urmă, de asta se dorește trecerea ICR la Ministerul de Externe: mai dispar niște posturi…) e, după o zicală veche, „mai mult decât o crimă – e o greșeală.”
- 3. Politizarea angajărilor de personal: competența e înlocuită, în multe cazuri, de clientelism politic care duce la sinecuri, nepotisme etc”.
„Doamna ministru de Externe Oana Țoiu a spus în final că există azi, în urma recentelor alegeri, o fereastră de oportunitate pentru reformarea ICR. Sper să fie așa. Noii guvernanți ar trebui să repare fraza nefericită din programul lor de guvernare și să lase cultura autonomă și liberă, pentru că, așa cum a spus domnul Președinte Nicușor Dan, ea contribuie esențial la imaginea României în lume”, adaugă Mircea Cărtărescu.
Ioana Nicolaie: Sper ca ICR să-şi poată face treaba culturală
Scriitoarea Ioana Nicolaie, care a fost și ea la dezbaterea generată de decizia Guvernului de reorganizare a ICR, avertizează, de asemenea, că trecerea ICR în subordinea MAE ar duce la pierderea autonomiei culturale.
În opinia sa, criteriul reprezentativității estetice va fi înlocuit de arta cu ideologie, care serveşte o direcție politică.
Ioana Nicolaie. FOTO: Facebook
„…Vor ajunge în posturi de decizie culturală oameni complet nepregătiți când e vorba să aleagă arta vie, competitivă, superioară artistic, în acord cu ceea ce se face în lume. Ce cred că ar fi bine? ICR-ul să se întoarcă sub patronajul Preşedintelui.
Care a fost modelul de institut cultural performant la care m-am raportat? Cel construit impecabil de Horia Roman Patapievici, Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi distrus din rațiuni politice în 2012. În perioada aceea s-au făcut concursuri de angajare pentru fiecare post, numirile nu erau politice, erau echipe din interiorul breslelor artistice care erau consultate legat de artiştii incluşi în programe, erau mai mulți bani şi multe altele.
Sper ca ICR să fie în viitor mult mai susținut financiar (are cam jumătate din fondurile pe care le avea în 2012!), să-şi poată face treaba culturală, să aibă specialişti, să fie o mică prioritate”, adaugă scriitoarea.
Radu Vancu: „Trecerea ICR la MAE l-ar avaria poate definitiv”
„Absolut toată lumea invitată a fost de acord că ICR trebuie reparat după distrugerea îngrozitoare din 2012 – dar că trecerea la MAE ar amputa autonomia ICR și l-ar avaria poate definitiv”, spune și Radu Vancu despre concluziile dezbaterii despre viitorul Institutului Cultural Român.
El enumeră patru „piloni” pe care crede că autoritățile trebuie să-i „repare” în felul în care ICR funcționează azi: ,,bugetul (a fost dublu la un moment dat față de cât e acum), resursa umană (înalt calificată, angajată prin concursuri dificile & exigente), autonomia (asigurată de președinte), strategia (concepută de Patapievici ca o conectare a artei contemporane românești la piețele culturale internaționale)”.
„Dacă vrem să reparăm ce încă e disfuncțional în ICR, trebuie să consolidăm fiecare dintre acești 4 piloni. Trecerea la MAE poate eventual consolida bugetul – dar elimină autonomia. Și, deopotrivă, strategia. (Fiindcă strategiile diplomației clasice sunt cu totul altceva decât strategiile culturale propriu-zise.) Iar ce a însemnat un ICR fără autonomie și strategie s-a văzut în epoca Marga, cea mai distructivă dintre perioadele ICR. Efectele acelei distrugeri ne urmăresc încă: Liviu Jicman a fost primul președinte post-Marga care a mai reparat pe cât i-a stat în puteri, dar mai e încă mult de reconstruit până când ICR să ajungă la bugetul, resursa umană, autonomia și strategia din epoca Patapievici. De asta am cerut ca, indiferent la ce decizie se va ajunge în cele din urmă în cazul ICR, să ne asigurăm că cei 4 piloni sunt ranforsați – și că autonomia ICR e extinsă și protejată”, atrage atenția Radu Vancu.
INTERVIURILE HotNews.ro