Semnal TV digital terestru gratuit pentru minim 90% dintre romani, in lipsa celui analogic, imposibil pana la 1 ianuarie 2012

Incetarea emisiei TV analogice la 1 ianuarie 2012, obligatie asumata de Romania fata de Bruxelles, este conditionata de acordarea licentelor de televiziune digitala terestra, iar primele doua astfel de licente nu se pot da mai devreme de mijlocul lui 2010, au anuntat joi atat arbitrul telecom, cat si CNA. SNR, cel mai pregatit operator pentru aceasta noua piata, care ia in calcul investitii de 60 milioane euro in digitalizarea retelelor, avertizeaza insa ca o acoperire de minim 90% din populatie pana la 1 ianuarie 2012, cand semnalul TV analogic ar trebui oprit, este imposibila, daca licentele nu se dau anul acesta.

1 ianuarie 2012 este termenul limita propus de Comisia Europeana in randul tarilor membre UE pentru incetarea totala a transmisiilor TV analogice terestre, iar Romania s-a obligat sa respecte aceasta tinta. La sfarsitul lui decembrie 2011, circa 23% din gospodariile din Romania (potrivit datelor arbitrului telecom), respectiv 1,4 milioane de gospodarii care receptioneaza televiziune prin antena terestra nu vor mai primi semnal analog.

Pentru a exista o optiune, autoritatile au propus acordarea a doua multiplexe digitale terestre, prin care populatia sa receptioneze gratuit 14 posturi TV in format digital (posturile publice de televiziune si posturi comerciale cu emisie terestra desemnate de CNA) pana la finele anului 2009. Acestea ar fi trebuit de asemenea sa ofere acoperire pentru minim 90% din populatie pana la sfarsitul lui decembrie 2011. Perspectiva pare insa imposibila.

Primele doua licente de emisie digitala terestra, nu mai devreme de mijlocul lui 2010

Acordarea acestor doua licente nu poate fi facuta mai devreme de mijlocul anului 2010, a anuntat joi Catalin Marinescu, in cadrul unei mese rotunde pe aceasta tema organizata de Asociatia pentru Comunicatii Digitale.

Mai precis este nevoie mai intai de o Hotarare de Guvern care sa stabileasca tipul procedurii de selectie pentru acordarea licentelor, a conditiilor si cuantumului taxei de licenta, apoi de o Decizie a presedintelui ANCOM care sa detalieze desfasurarea procedurii stabilite de Guvern, si apoi elaborarea si publicarea caietului de sarcini de catre autoritatea de reglementare.

„Date fiind toate aceste etape, realist vorbind, nu putem spera ca desemnarea castigatorilor se va face mai devreme de cel putin sase luni. E asadar putin probabil ca primele multiplexe sa se acorde mai devreme de mijlocul anului viitor”, a declarat Marinescu.

SNR: Transmiterea de semnal digital terestru gratuit pentru minim 90% dintre romani pana la 1 ianuarie 2012, imposibila fara licente in 2009

SNR (Radiocom) este cel mai pregatit operator din Romania pentru transmiterea semnalului digital terestru, in conditiile in care „detine deja 2 retele nationale de televiziune pe care in prezent emite TVR1 si TVR2, 80% dintre acestea putand fi convertite la transmisia digitala prin modificari minime ale echipamentelor si pastrarea antenelor actuale”, potrivit declaratiilor lui Marian Ionita, seful diviziei de dezvoltare si operatiuni in cadrul Radiocom.

Operatorul si-a planificat si strategia de tranzitie la televiziunea digitala, dar din pacate dupa Strategia Nationala de Tranzitie la Televiziunea Digitala a MCSI, ale carei termene vor trebui decalate. SNR si-a propus sa castige 3 multiplexe digitale nationale, unul bazat pe reţeaua TV2, al doilea pe reţeaua TVR1 şi unul nou, utilizând aceleaşi amplasamente.

„Implementarea celor 2 multiplexe prevad realizarea unei acoperiri de minim 65% din populaţia României până la data de 31.12.2010 si de minim 90% din populaţia României până la data

de 31.12.2011. Aceasta nu se poate face in conditiile in care aceste licente se dau anul viitor. Cred ca nimeni nu poate respecta aceste termene, daca aceste licente nu se dau anul acesta”, a explicat Marian Ionita.

SNR: Acoperirea a 95% din populatie necesita investitii de 60 milioane euro

Oficialul Radiocom se lauda cu „38 emitatoare in reteaua nationala analogica de televiziune a TVR 2 si 16 emitatoare in reteaua TVR1, emitatoare de mare putere care pot fi comutate in digital cu cheltuieli minime. Imbucurator este ca aceste emitatoare pot oferi acoperire in populatie de peste 50% intr-un termen foarte scurt, 3-4 luni de zile”.

Intrebat de costurile totale ale digitalizarii retelelor, Marian Ionita spune ca o estimare ar fi de 50-60 milioane euro.

„La nivelul SNR, daca tinem cont numai de televiziunile nationale (nu de cele regionale) investitia se ridica la sfarsitul perioadei de acoperire de 95% de 50-60 milioane euro. La sfarsitul lui februarie-martie vom avea proiectele tehnice si vom sti exact costurile si vom face o proiectie financiara exacta. Efortul investitional este pentru oricnie de zeci de milioane de euro si asta se va reflecta in tarife care trebuie platite de cei care doresc sa-si livreze programele pe aceste platforme”, a mai spus Marian Ionita.

5% dintre romani, imposibil de acoperit digital terestru

Nu in cele din urma, oficialul SNR a mai avertizat ca 5% din populatia Romaniei nu va putea fi acoperita de televiziunea digitala terestra.

„Noi, in general, avem nevoie de 2 ani ca sa putem trece retelele in digital si sa completam retelele pentru a obtine in prima faza o acoperire de 90% si pana la finele anului 2015 o acoperire de 95%. Am auzit vorbindu-se de o acoperire de 100% terestru. Chiar si ministerul a renuntat la aceasta idee, deoarece pentru ca desi tehnic se poate, diferenta de la 95% la 100% ar insemna investitii enorme, pe care pana in final cineva trebuie sa le plateasca si acestia nu vor fi decat detinatorii de licente de programe TV care vor opera aceste retele”, a mai mentionat Ionita.

Pentru acoperire 100% solutia nu poate fi decat mixta, mai spune acesta, felie care ar putea fi acoperita de cablu sau satelit.

Mihai Ursoi, directorul general al SES Sirius Romania, reprezentanta locala a unuia din cei mai mari operatori de sateliti de telecomunicatii, cere actualizarea Strategiei Nationale de trecere la televiziunea digitala pentru ca nici o platforma tehnologica sa nu fie favorizata. In opinia acestuia, satelitul ar trebui sa fie parte din Strategia Nationala de tranzitie la digital, drept o solutie complementara cu DVB-T. Acesta da exemplu Frantei, unde TNTSat ofera 18 canale gratuite DTT prin satelit care ofera acoperire de 100% a populatiei.

In replica, seful ANCOM, Catalin Marinescu, a amintit ca planul de trecere la TV digitala terestra se adreseaza exclusiv emisiei terestre si ca celelalte solutii sunt doar complementare.

Cine plateste efortul de zeci de milioane euro pentru semnalul DVB-T? Lupta intre cablisti si grupurile media

Cine va plati insa efortul a zeci de milioane de euro facut de viitorul caraus al semnalului digital terestru (DVB-T)?

Radu Petric, seful Asociatiei Cablistilor (ACC) se teme de o concurenta neloiala din partea noului caraus, in contextul in care va fi un amestec al statului.

„Problema este sa vedem cum va fi reglementat acest nou caraus. Se tot vorbeste de acces gratuit. Cata vreme e vorba doar de programele societatii nationale de televiziune, finantate de stat nu avem nici o problema. (…) In momentul in care televiziunile comerciale vor fi distribuite gratuit pe o alta infrastructura avem deja o prima intrebare. Dupa cum vedeti si societatile care produc televiziuni comerciale si-au diversificat buchetul de programe. Programele TV nu sunt toate gratuite. Daca Pro TV e gratuit, Pro Sport nu e.

In fiecare mare grup media exista un amestec. Sunt canale care sunt considerate libere la retrasnmisie si fac parte din pachetul acela obligatoriu potrivit legii audiovizuale. In acelasi timp au lansat programe care se sustin comercial si pentru ca operatorii de cablu le finanteaza extragand pentru ei o parte din abonamentul pe care il luam noi de la clienti. Deci nu mai au o solutie de finantare strict din reclame, deci sunt dependenti de succesul afacerii noastre. Si atunci se pune problema: In ce masura un asemenea grup e interesat sa se impuste in picior si sa provoace necazuri comerciale celui care-i furnizeaza bani?”, se intreaba Petric.

Cablistii ameninta ca vor cere bani grupurilor media pentru transmisia canalelor TV de nisa

Petric avertizeaza grupurile media ca in masura in care vor da bani pentru ca anumite programe TV sa fie transmise pe platforma digitala terestra, si cablistii vor cere acelasi lucru.

„Noi pentru o parte din canalele lor platim, pe altele le difuzam gratuit. Ori se pune problema ca in masura in care vor achiesa la platforma digitala terestra sa plateasca ca sa fie retransmise. In situatia asta vom cere acelasi lucru. Orice Televiziune care va alege sa plateasca pentru a fi rertransmisa in mediul digital terestru chiar daca numai pentru o parte din canalele ei, acelasi lucru va fi cerut si de catre ceilalti carausi”, a amenintat Radu Petric.

In replica, Alin Petran, director retea Realitatea TV spune ca exista posibilitatea ca grupurile sa nu fie interesate de noua tehnologie.

„(…) noi operatorii privati vom plati daca piata o va cere. S-ar putea insa ca piata sa nu ceara asta avand in vedere ca actualii parteneri, DTH si operatorii de cablu ma transporta si ma duc in gospodariile celor care vor sa ma vada. In masura in care aparitia unei noi tehnologii ne va costa mult mai mult, nu cred ca ne va interesa”, a spus Alin Petran.

Oficialul realitatea TV se intreaba de ce statul nu ajuta grupurile media in trecerea obligatorie la digital.

„Daca suntem obligati sa trecem la un grad redus de poluare si sa aplicam program Rabla la masini, la centrale termice, din moment ce suntem obligati sa trecem la digital cu ce suntem sprijiniti sa renuntam la semnalul analogic? (…) Cum imi voi stinge eu investitiile in cele 37 de statii de emisie terestra pe care le am acum care au licente valabile pentru inca 9 ani?”, a spus Petran.

Cine va subventiona set-top-boxurile pentru populatia saraca a Romaniei? Subventie de 60-70 milioane euro?

Din punctul de vedere al subventiilor cea mai mare problema este insa legata de asigurarea set-top-box-urilor necesare paturii sarace din Romania care receptioneaza semnal TV prin antena terestra. Nu este vorba insa de toate cele peste 1,4 milioane gospodarii.

„In Romania, dupa statisticile pe care le avem noi de la GFK vorbim de peste 5 milioane de case, din care 90% sunt acoperite de cablu si DTH. Numai 10%, adica 500.000, din care 300.000 sunt sub pragul saraciei. Deci cred ca numarul de 1,5 milioane gospodarii este absolut exagerat”, a precizat Claudiu Paraschiv, directorul operational al Pro TV.

„In problema set-top boxurilor sunt de acord ca cifra este exagerata”, a mentionat si Catalin Marinescu, seful autoritatii de reglementare, iar CE impune statelor sa nu subventioneze decat pe anumite considerente de ordin social”.

Radu Teodorel, director control si digitalizare in cadrul CNA a tinut sa avertizeze ca in actuala strategie publicata in Monitorul Oficial nu se mai vorbeste de acele subventii a set-top-boxurilor pentru cele 1,5 milioane case care receptioneaza televiziune analogica terestra prin antena proprie. Costurile, estimate initial la 120 milioane euro, ar putea sa fi scazut pana la 60-70 milioane euro in prezent.

„Initial, in noiembrie-decembrie anul trecut, se vorbea de un cost de 120 milioane euro. Intre timp sunt 5 tari care au terminat digitalizarea, ceea ce inseamna ca a crescut foarte mult cererea de set-top boxuri si de aici au scazut preturile. Acum s-ar putea sa ajunga 60-70 milioane euro la toate cele 1,5 milioane gospodarii. Dar trebuie facuta o noua statistica. Sunt calcule facute pe o statistica din 2007, poate ca acum sunt mai putine familii”, a precizat Radu Teodorel, director control si digitalizare in cadrul CNA.

Propunerea deputatului Varujan Pambuccian: Acces pentru mai multe tipuri de servicii pe set-top-boxurile subventionate

Este normal ca statul sa ofere subventii pentru set-top-boxuri spune deputatul Varujan Pambuccian, insa trebuie evitat un monopol.

„(…) Multa lume se intreaba de ce trebuie statul sa intervina sa subventioneze set-top boxuri. Raspunsul e simplu: pentru ca statul s-a decis sa-si eficientizeze o resursa care e spectrul in ideea de a scoate bani din ea, sper, mai multi, sper. Este exact ce fac mobilii cand subventioneaza handseturile. Acum, cum cred ca ar trebui facut lucrul asta cu banii bagati in set-top boxuri? Trebuie sa evitam un lucru pe care cablistii inca il au. Ei au un monopol de serviciu care deriva dintr-un monopol de infrastructura. Asta e partea proasta a cablului in prezent”, spune Pambuccian.

Deputatul propune specificatii minimale pentru set-top-boxurile care vor fi subventionate, astfel incat sa permita mai multe tipuri de servicii de acces.

„De monopolul asta putem scapa chiar si azi gandind set-top boxurile intr-un anumit fel, adica permitand mai multe tipuri de intrari in set-top-boxul respectiv si o iesire, doua, cinci. Putem avea iesiri catre calculator, TV, catre telefon, ce ne da prin minte, dar e bine sa punem acolo, daca statul subventioneaza asta, un numar de specificatii minimale. Numarul de intrari si iesiri trebuie specificate ca sa aiba loc toti: si cei de la radio si cei de la TV si ISP-istii. End-userului i se va da sansa sa aleaga si sa combine cu cap diversi furnizori de diverse tipuri de servicii de acces. Ce acceseaza e treaba lui”, a propus Varujan Pambuccian.

Nu in cele din urma, deputatul si-a mai exprimat opinia ca statul sa gandeasca administrarea acestei resurse limitate luand in calcul varianta concesionarii.

„In mod normal, statul ar trebui sa ia resursa asta limitata si sa o liciteze. In ce sens? Pentru ca este resursa limitata si nu o poate vinde, sa considere posibilitatea de a o concesiona pe o perioada determinata contra unei redevente. Si de aci incolo vorbim de business. (…) Banul este singura unitate de masura neviciata. Orice alte lucruri introducem in discutie, deja vorbim de tot felul de smecherii si alte interese. Si criteriul e simplu: cine da cel mai mult si cine are costurile cele mai mici”,a concluzionat Varujan Pambuccian.