Semne de întrebare în Europa, după ce Pentagonul a exclus mai mulți aliați cheie de la o reuniune NATO de luna viitoare

Statele care vor fi prezente la întâlnire – cunoscută sub denumirea de „Grupul de la Bergen” – spun că aceasta nu are scopul de a rupe alianța, scrie Politico.

• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.  
• Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.

Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a membrilor NATO care va avea loc luna viitoare.

Întâlnirea planificată în Polonia și coordonată de șeful departamentului de politici al Pentagonului, Elbridge Colby, este, în esență, un grup de lucru axat pe viitorul NATO, au declarat pentru Politico mai mulți diplomați familiarizați cu planificarea.

Însă multe dintre statele care nu au primit invitație – precum Marea Britanie, Franța și țările baltice – alocă un buget important Apărării și joacă roluri-cheie în cadrul alianței, ceea ce îi face pe diplomații lor să se întrebe de ce sunt lăsați pe dinafară.

Nici România nu apare pe lista de participanți.

Deși detaliile privind noul grup de lucru al NATO sunt încă vagi, acesta urmează linia amenințării lui Trump de a-i recompensa pe unii în detrimentul altora.

Colby a organizat două întâlniri similare cu Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Olanda. Țările implicate în întâlnire – cunoscută sub denumirea de „Grupul de la Bergen” – insistă că aceasta nu are scopul de a rupe alianța, a declarat un diplomat dintr-una dintre țările invitate.

În schimb, grupul intenționează să vină cu idei pe care le poate prezenta întregii alianțe pentru o analiză mai aprofundată.

„Facem tot ce ni se cere”

Aliații excluși, scrie Politico, se întreabă acum dacă administrația face favoruri într-un mod care ar putea fragmenta și mai mult o alianță care se confruntă deja cu o agresiune rusă tot mai intensă și cu stocuri de armament epuizate.

„Facem tot ce ni se cere”, a declarat un oficial dintr-o țară aliată exclusă. „Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații”, a spus acesta.

Donald Trump și principalii săi colaboratori au criticat frecvent NATO de când s-au întors la putere, pe diverse teme, de la refuzul membrilor de a susține războiul împotriva Iranului până la eșecul unor țări de a cheltui 5% din PIB-ul lor pentru apărare.

Luna trecută, Trump a redus brusc amploarea unui exercițiu militar comun planificat cu Coreea de Sud, în timp ce se plângea de refuzul Seulului de a se alătura războiului împotriva Iranului.

În aprilie, Casa Albă a elaborat o listă cu aliați buni și răi, scrie Politico. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a preluat această viziune. El a încurajat „aliații model” și a avertizat că cei care nu susțin interesele SUA vor suferi consecințe.

„Ideea este de a mobiliza întreaga alianță”

Colby, care a fost catalizatorul „Grupului de la Bergen”, a organizat o primă întâlnire de acest gen la Bergen, în Norvegia, în luna iunie, și a invitat cei șase aliați favoriți.

„Aliații NATO care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli de la Haga, au capacitatea necesară pentru a contribui și sunt gata să treacă la treabă”, a scris el pe rețelele sociale după întâlnire.

El a menționat luna aceasta, la o conferință de la Washington, că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, adăugând că „va fi un NATO mai bun și mai puternic, care va fi mai durabil” și va oferi Europei o capacitate militară sporită.

Statele Unite ar putea adăuga Danemarca în acest club exclusivist în viitor, având în vedere acordul încheiat între cele două țări pentru extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei alte persoane familiarizate cu planificarea.

Colby manifestă de mult timp un interes pentru discuțiile în format restrâns dintre țările NATO.

În anii anteriori, el s-a concentrat pe revitalizarea Germaniei ca putere militară pentru a ține în frâu Rusia și pe alocarea de trupe americane pentru a face față ascensiunii Chinei.

SUA avertizează UE pentru inițiativa „Made in Europe”

Răceala transatlantică a răzbătut zilele trecute în declarația ambasadorul SUA în UE, Andrew Puzder, care a avertizat că eforturile statelor membre de a acorda prioritate armelor fabricate în Europa ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare.

„Numai dușmanii noștri au de câștigat atunci când nu ne mai concentrăm pe ideea că trebuie să avem cele mai eficiente arme, care să susțină apărarea comună”, a declarat Puzder în cadrul Summitului Euronews privind Apărarea și Spațiul, desfășurat la Bruxelles.

„Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia”, a adăugat el.

Comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a declarat și el marți în fața unei comisii a Parlamentului European că stabilirea unor reguli privind locul de producție al echipamentelor militare ar avantaja doar adversarii Europei.

Puzder a menționat că Comisia Europeană a indicat faptul că nu intenționează să împiedice statele membre ale UE să utilizeze fonduri naționale pentru achiziționarea de arme americane.

Obiectivul ar trebui să fie „o alianță care să facă față adversarilor noștri cu unitate și forță, mai degrabă decât cu diviziune și interese proprii”, a afirmat el.