Semnele subtile care pot anunța o tumoră neurologică. Dr. Mihai Stănciuc, neurochirurg MedLife: „Testele genetice ne pot arăta cum va evolua boala și ce tratament este cel mai potrivit”
Durerea de spate, amorțeala mâinilor sau a picioarelor, dificultăți la mers ori modificări neașteptate de comportament pot părea simptome banale, mai ales dacă nu sunt constante și foarte supărătoare. Însă acestea pot fi primele semne care pot anunța o problemă serioasă și necesită și consultul unui neurochirurg. Dr. Mihai Stănciuc, medic specialist neurochirurg la Spitalul MedLife Medical Park, explică pentru HotNews care sunt cele mai frecvente simptome care necesită un consult la neurochirurg, ce înseamnă un diagnostic pus târziu și cum a evoluat neurochirurgia în ultimii ani: tehnicile minim invazive și operațiile pe creier realizate cu pacientul treaz.
La neurochirurg, înainte de a merge la recuperare pentru coloană
Majoritatea pacienților care se adresează medicului Mihai Stănciuc se confruntă cu dureri la nivelul coloanei vertebrale și au încercat toate variantele de a le atenua înainte de a apela la neurochirurg. „Cele mai frecvente simptome sunt durerile persistente de spate. Mulți pacienți le ignoră luni sau chiar ani întregi, iau antiinflamatoare sau fac recuperare medicală, uneori fără un diagnostic precis și fără consultul unui neurochirurg. De asemenea, apar frecvent amorțeli și furnicături la nivelul mâinilor ori al picioarelor, dar și slăbiciuni musculare sau tulburări de mers și de echilibru“, explică dr. Stănciuc.
Totuși, aceste simptome nu ar trebui niciodată tratate superficial. Pot semnala o compresie nervoasă, o hernie de disc sau alte probleme mai grave, care, netratate, se agravează. „Din păcate, mulți pacienți ajung la neurochirurg abia când afecțiunea necesită intervenție chirurgicală. Dacă pacienții respectivi ar fi venit mai devreme pentru un diagnostic corect, pentru un consult neurochirurgical și un plan de tratament și recuperare, unii dintre ei ar fi putut evita operația. În cele mai multe cazuri, afecțiunile coloanei sunt de tip degenerativ. Asta înseamnă că apar treptat, prin uzura discurilor și a ligamentelor, odată cu vârsta sau cu suprasolicitarea. Am pacienți care îmi spun că se confruntă cu probleme de coloană de 10 ani sau chiar mai mult. Dacă ar fi venit la consult din timp, în multe cazuri tratamentul conservator ar fi fost suficient și nu s-ar fi ajuns la operație“, subliniază medicul.
Consultul neurochirurgical, esențial încă de la început
Mulți pacienți cu simptome neurologice la nivelul coloanei vertebrale ajung inițial la neurolog sau la recuperare medicală ori alte specialități. De cele mai multe ori, sunt diagnosticați greșit. Ei evită consultul neurochirurgical de teamă că, odată ajunși la o vizită la neurochirurg, urmează operația. Dr. Stănciuc consideră însă esențial ca pacientul să treacă și printr-un consult neurochirurgical încă de la primele investigații care confirmă o suferință a coloanei vertebrale.
„Neurochirurgul știe cel mai bine când e momentul optim pentru operație și ce alte soluții terapeutice există. În multe cazuri, dacă suferința este recentă, recomandăm inițial tratamente conservatoare, dar pacienții sunt monitorizați atent. Nu orice diagnostic duce automat la operație. Dacă pacientul nu are toate simptomele, există șanse reale să se recupereze și fără intervenție neurochirurgicală. Am întâlnit și pacienți care au venit cu indicații clare de operație și care, prin tratament conservator și recuperare, au evoluat foarte bine. Aceasta este și recomandarea ghidurilor de neurochirurgie: intervenția chirurgicală trebuie să fie ca o ultimă soluție. Desigur, există și situații mai grave, în care recuperarea nu mai este posibilă, iar atunci operația devine necesară“, subliniază specialistul.
Afecțiunile creierului: semne zgomotoase și semne ascunse
Dacă patologia coloanei este cea mai frecventă, afecțiunile creierului generează cele mai multe temeri în rândul pacienților. Tumorile cerebrale sunt printre cele mai întâlnite afecțiuni cu indicație neurochirurgicală, dar simptomele diferă în funcție de localizarea lor.
„Slăbiciunile musculare, tulburările de vorbire, problemele de vedere sau dezechilibrele alarmează de obicei pacientul și îl trimit mai repede la medic. Mai complicat este atunci când tumorile se află la nivel frontal, pentru că pot debuta prin schimbări de comportament. Am avut pacienți tratați inițial la psihiatrie mulți ani, iar ulterior, la investigațiile imagistice, s-a descoperit că aveau o tumoră cerebrală“, detaliază neurochirurgul.
Astfel de situații pot amâna mult diagnosticul, iar consecințele pot fi severe. De aceea, medicul subliniază rolul familiei: „Aproape întotdeauna rudele sunt cele care observă primele schimbările și insistă pentru investigații suplimentare“.
Tipuri de tumori cerebrale, în funcție de vârstă
Deși o problemă mult mai rar întâlnită decât patologia coloanei vertebrale, tumorile cerebrale pot afecta pacienți de orice vârstă. La copii, cele mai frecvente sunt tumorile chistice, cum sunt astrocitoamele. La adulții tineri, între 20 și 40 de ani, întâlnim mai ales tumori gliale cu grad scăzut de malignitate, dar cu comportament malign, care evoluează mai lent, dar și tumori benigne precum adenoamele hipofizare. După 40 de ani, riscul de tumori maligne agresive, cum este glioblastomul, crește semnificativ. În cazul vârstnicilor, cea mai frecventă este o tumoră benignă, din fericire, și anume meningiomul. Neurinomul de nerv acustic, deși o afecțiune mai rară, este o patologie benignă cu simptome destul de zgomotoase: pierderea auzului unilateral, vertij, dureri localizate în regiunea occipitală, în spatele urechii, iar mai rar, poate fi însoțit și de pareză facială“, explică neurochirurgul.
„Din păcate, patologia malignă este cea pe care o întâlnim cel mai des. Tumorile maligne evoluează fulminant: pacientul se poate degrada de la o zi la alta, uneori chiar de la o oră la alta, ceea ce impune intervenția rapidă“, completează dr. Stănciuc.
Când sunt necesare testele genetice
Testarea genetică nu este o practică obișnuită în neurochirurgie, însă în cazul unei tumori cerebrale sau de coloană, după intervenția chirurgicală, aceasta este trimisă la anatomopatologie. „Noi solicităm testarea genetică și moleculară a tumorii, pentru că aceste informații ne arată cum va evolua afecțiunea și ce tratament este cel mai potrivit, atât din punct de vedere neurochirurgical, cât și oncologic, în cazurile în care, din păcate, este necesar“, explică medicul neurochirurg.
Frica îi face pe mulți pacienți să amâne consultul la neurochirurgie
Atât în cazul tumorilor cerebrale, cât și în patologia coloanei, teama de intervenția chirurgicală este foarte mare. „Oamenii cred că după operație nu se vor mai mișca, că vor rămâne imobilizați la pat. Teama pacienților își are rădăcinile în trecut, într-o vreme în care tehnologia și metodele chirurgicale erau mult mai limitate față de cum sunt astăzi. Lucrăm cu tehnici minim invazive, avem tehnologii moderne și echipe multidisciplinare. Pacientul are astăzi în jurul lui o echipă întreagă de specialiști, care lucrează împreună pentru binele lui“, spune medicul.
Chiar și așa, așteptările trebuie să fie realiste. „Un pacient care suferă de 10 ani și ajunge la neurochirurg târziu nu va fi la fel ca înainte. Intervenția ameliorează, dar nu șterge complet o suferință cronică.“
Operații pe creier cu pacientul treaz
Tehnologia a schimbat radical modul în care se realizează intervențiile neurochirurgicale. „Astăzi folosim imagistică de înaltă rezoluție, neuronavigație – un fel de GPS pentru creier – și monitorizare intraoperatorie. Datorită evoluției anesteziei, realizăm inclusiv operații pe creier în care pacientul este treaz, pentru a verifica în timp real funcțiile motorii sau de vorbire. Ultima oară am realizat o astfel de intervenție în urmă cu trei luni. Pacientul a fost treaz pe tot parcursul intervenției și acesta este cel mai bun feedback că intervenția decurge bine: analizăm pacientul continuu și îl punem să facă ce știe el cel mai bine – să cânte, spre exemplu, dacă are aptitudini de acest fel, dacă nu, să vorbească pur și simplu, să-și miște mâinile și picioarele, să recunoască imagini – și astfel vedem cât de mult putem interveni într-o anumită zonă a creierului. Necesită o pregătire psihologică minuțioasă, iar la pacienții tineri deschiderea este mai mare pentru o astfel de tehnică. E o experiență extraordinară atât pentru pacient, cât și pentru echipă“, explică medicul.
O echipă completă și complementară asigură succesul intervenției
Succesul unei intervenții neurochirurgicale nu depinde doar de chirurgul principal și nici de tehnologia medicală folosită, ci de întreaga echipă medicală implicată. „Și înainte exista echipă în jurul pacientului, dar astăzi colaborarea este mult mai complexă: fiecare caz e analizat multidisciplinar, iar în jurul pacientului se adună specialiști din mai multe domenii. Asta face diferența – faptul că pacientul e privit ca un întreg, nu doar prin prisma unei singure specialități“, subliniază dr. Mihai Stănciuc.
Acest mod de lucru este standard în centrele moderne de neurochirurgie și oferă pacienților siguranță sporită. „Eu le explic mereu pacienților că nu sunt singuri și că în spatele unei intervenții stă o echipă întreagă, pregătită să gestioneze orice situație. Am văzut cum teama scade atunci când oamenii simt că sunt înțeleși și că există o echipă care îi susține pe tot parcursul tratamentului“, conchide specialistul.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/
Articol susținut de MedLife