Semnele unui risc crescut de AVC nu se simt, dar investigațiile le pot descoperi. Explicațiile neurologului

Un accident vascular cerebral (AVC) poate apărea și la persoane tinere, aparent sănătoase, iar unele dintre modificările vaselor de sânge care favorizează producerea lui se dezvoltă ani întregi fără simptome. Cu ajutorul ecografiei Doppler, al angiografiei prin rezonanță magnetică și al altor investigații imagistice, medicii pot identifica îngustări ale arterelor, plăci de aterom sau anevrisme, uneori înainte să provoace complicații. Dr. Consuela Ion, medic specialist neurolog la MedLife Solomed Pitești, explică în ce situații sunt indicate aceste investigații, ce pot descoperi și cum influențează tratamentul. 

Categoria de vârstă sub 50 de ani nu mai este ferită de riscul unui accident vascular cerebral, spune dr. Consuela Ion. Ea povestește chiar cazul unui bărbat de 48 de ani, fără hipertensiune arterială sau valori crescute ale colesterolului, căruia un AVC i-a afectat grav vorbirea și capacitatea de a merge. Era fumător înrăit, lucra noaptea și consuma frecvent băuturi energizante pentru a rămâne treaz. Investigațiile nu au identificat o cauză certă a accidentului vascular cerebral, deși existau factori de risc importanți.

O parte dintre modificările care cresc riscul de AVC pot fi însă identificate înainte de apariția simptomelor, la pacienții pentru care evaluarea este justificată medical. „În general, ateroscleroza cerebrală este asimptomatică în stadiile incipiente”, explică dr. Consuela Ion. Investigațiile imagistice pot arăta modificări ale vaselor de sânge care nu sunt întotdeauna sugerate de analizele obișnuite, iar descoperirea lor poate schimba tratamentul și monitorizarea pacientului.

Ecografia Doppler poate descoperi plăcile de aterom înainte să provoace un AVC

„Cea mai ușoară metodă este ecografia Doppler. Este o ecografie care se face pe arterele carotide și vertebrale, este rapidă, neinvazivă și accesibilă”, explică neurologul. Aceste vase transportă sângele spre creier, iar îngustarea lor poate afecta circulația cerebrală și poate crește riscul unui accident vascular ischemic.

Ecografia Doppler folosește ultrasunete, nu presupune expunere la radiații și permite evaluarea structurii vaselor de sânge și a vitezei fluxului sanguin. Medicul poate identifica plăci de aterom, adică depozite formate în pereții arteriali, și poate aprecia dacă acestea determină îngustări semnificative. Pe lângă avantajul de a identifica problemele, ecografia Doppler oferă și posibilitatea de a interveni înainte ca acestea să producă un eveniment vascular. „La ecografia Doppler vezi clar plăcile de aterom și atunci poți să recomanzi un tratament specific“, spune dr. Consuela Ion.

Prezența plăcilor de aterom poate modifica evaluarea riscului cardiovascular chiar și în cazul unei persoane care nu are valori foarte mari ale colesterolului. În funcție de caracteristicile plăcilor, de gradul de îngustare arterială și de ceilalți factori de risc, medicul poate recomanda un tratament pentru scăderea colesterolului, inclusiv statine.

Aceste medicamente reduc nivelul colesterolului LDL și contribuie la stabilizarea plăcilor de aterom, diminuând riscul producerii unor evenimente cardiovasculare. În cazurile cu îngustarea semnificativă a vaselor de sânge, poate fi necesară și evaluarea posibilității unui tratament intervențional. Totuși, ecografia Doppler nu este un test de screening recomandat automat tuturor adulților fără simptome. Utilitatea sa depinde de istoricul medical, de factorii de risc și de suspiciunea clinică.

Angio-RMN și angio-CT pentru a identifica îngustări ale arterelor și anevrisme

Atunci când este necesară o evaluare mai detaliată a vaselor de sânge, medicii pot apela la angiografia prin rezonanță magnetică (angio-RMN) sau la angiografia prin tomografie computerizată (angio-CT). Angio-RMN permite vizualizarea arterelor intracraniene, fără utilizarea radiațiilor ionizante. În funcție de protocolul folosit, investigația se poate efectua cu sau fără substanță de contrast. „Angio-RMN-ul cerebral oferă o imagine tridimensională a arterelor din interiorul craniului și identifică zonele de stenoză. Cu această ocazie pot fi descoperite și dilatații anormale, cum sunt anevrismele“, explică dr. Consuela Ion.

Stenoza reprezintă îngustarea unei artere, care poate limita fluxul sanguin. Anevrismul, în schimb, este o dilatare anormală a peretelui arterial. Cele două modificări au mecanisme și riscuri diferite: stenozele aterosclerotice pot contribui la producerea unui AVC ischemic, în timp ce anumite anevrisme intracraniene pot provoca hemoragii dacă se rup.

Angio-CT-ul oferă, de asemenea, imagini detaliate ale arterelor cerebrale și cervicale și poate evidenția îngustări, ocluzii sau anevrisme. Spre deosebire de angio-RMN, utilizează radiații ionizante și, de regulă, substanță de contrast iodată. Alegerea investigației depinde de problema suspectată, de urgența evaluării și de particularitățile pacientului. Aceste metode nu trebuie efectuate însă de rutină, în absența unei indicații, potrivit medicului.

Prin combinarea examinării clinice cu investigațiile imagistice și analizele de laborator, neurologul poate aprecia mai bine riscul vascular și poate stabili dacă pacientul are nevoie de tratament sau monitorizare.

AVC-ul „silențios“: cum sunt descoperite leziunile mai vechi

Nu toate accidentele vasculare cerebrale provoacă paralizie, tulburări evidente de vorbire sau pierderea stării de conștiență. Unele pot trece neobservate sau pot produce manifestări atât de discrete, încât pacientul nu le consideră importante. Dr. Consuela Ion povestește că, în cabinet, întâlnește și persoane aduse de familie pentru schimbări aparent inexplicabile ale comportamentului, memoriei sau comunicării. 

În unele cazuri, examinarea neurologică și investigațiile imagistice pot identifica leziuni cerebrale produse de accidente vasculare anterioare. „Familia spune că nu se mai înțelege cu pacientul, că a început să uite sau că nu mai vorbește ca înainte. Uneori descoperi că a avut un accident vascular cerebral“, explică medicul.

La examenul neurologic pot apărea semne discrete: o scădere ușoară a forței musculare, tulburări de coordonare sau modificări ale sensibilității. În alte situații, semnele pot lipsi. Investigațiile imagistice permit identificarea unor leziuni cerebrale de mici dimensiuni, care apar prin afectarea vaselor mici de sânge din creier.

Tomografia computerizată poate evidenția unele dintre aceste leziuni, denumite medical lacune, însă rezonanța magnetică cerebrală este mai sensibilă pentru detectarea afectărilor mici și a modificărilor vasculare discrete. Potrivit Asociației Americane a Inimii, infarctele cerebrale silențioase sunt asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral ulterior și de deteriorare cognitivă. De aceea, descoperirea lor justifică evaluarea factorilor de risc vascular și stabilirea unor măsuri de prevenție. 

Totuși, problemele de memorie sau modificările de comportament nu indică automat existența unui AVC. Acestea pot avea numeroase alte cauze, iar interpretarea imaginilor trebuie corelată cu examenul clinic.

De ce este tomografia computerizată esențială atunci când există suspiciunea unui AVC

Dacă investigațiile vasculare pot ajuta la identificarea unor modificări înainte să provoace complicații, imagistica cerebrală are un rol decisiv și în situațiile de urgență. Potrivit dr. Consuela Ion, pacienții care se prezintă cu suspiciune de accident vascular pot avea tulburări de vedere, amețeli, furnicături sau amorțeli și slăbiciune musculară la nivelul membrelor. Manifestările nu sunt specifice doar persoanelor în vârstă. „Pacientul tânăr poate să vină cu tulburări de vedere, cu amețeală, cu parestezii, cu slăbiciune musculară în diferite membre. Manifestările sunt asemănătoare la toate categoriile de vârstă“, spune neurologul.

În cazul simptomelor neurologice apărute brusc, evaluarea trebuie făcută de urgență, într-o unitate medicală pregătită pentru diagnosticul și tratamentul AVC. 

Tomografia computerizată cerebrală fără substanță de contrast este, de regulă, prima investigație efectuată. Principalul său avantaj este rapiditatea, iar unul dintre obiectivele esențiale este excluderea unei hemoragii intracraniene. Această distincție este vitală, deoarece tratamentul unui AVC ischemic, produs prin blocarea unei artere, este diferit de cel al unui AVC hemoragic, provocat de ruperea unui vas de sânge.

Ghidul American Stroke Association din 2026 subliniază rolul imagisticii rapide în selectarea pacienților pentru tratamentele de reperfuzie, prin care medicii încearcă să restabilească circulația sângelui în zona afectată. În anumite cazuri sunt necesare și angio-CT, angio-RMN sau investigații de perfuzie, pentru identificarea arterelor blocate și evaluarea țesutului cerebral care ar mai putea fi salvat. 

Cu cât tratamentul adecvat începe mai repede, cu atât cresc șansele de limitare a leziunilor cerebrale și de reducere a dizabilității.

Cine ar trebui evaluat pentru riscul de accident vascular cerebral

Medicul neurolog atrage atenția că ateroscleroza poate evolua mult timp fără simptome. De aceea, evaluarea factorilor de risc este importantă mai ales la persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare sau cu afecțiuni care favorizează deteriorarea vaselor sanguine. Printre factorii de risc enumerați de dr. Ion se numără hipertensiunea arterială, inclusiv la adulții tineri, diabetul zaharat, colesterolul LDL crescut, fumatul, antecedentele familiale de AVC sau infarct miocardic și fibrilația atrială. 

„Un tânăr de 20-30 de ani cu nivelul crescut al colesterolului este un caz care trebuie urmărit îndeaproape“, explică medicul. Evaluarea nu se rezumă la imagistică. Analizele de sânge, precum profilul lipidic, glicemia și hemoglobina glicozilată, pot identifica factori de risc care necesită tratament. Măsurarea tensiunii arteriale și evaluarea ritmului cardiac sunt la fel de importante.

În cazul persoanelor tinere care suferă un AVC, medicii pot investiga și cauze mai puțin obișnuite, inclusiv anumite tulburări de coagulare sau boli genetice. Testarea genetică este indicată în situații selectate, atunci când istoricul personal ori familial sugerează o predispoziție ereditară.

O altă abordare este reprezentată de scorurile poligenice de risc, care analizează numeroase variante genetice asociate statistic cu predispoziția pentru anumite boli, inclusiv AVC-ul ischemic. Aceste teste pot oferi informații suplimentare despre riscul individual, dar nu pot prezice cu certitudine apariția unui accident vascular și nu înlocuiesc investigațiile imagistice sau evaluarea factorilor de risc cunoscuți.

Dr. Consuela Ion subliniază, de asemenea, și importanța renunțării la fumat, a limitării consumului de alcool, a unui somn suficient, a alimentației echilibrate și a mișcării regulate. Identificarea precoce a modificărilor vasculare, controlul factorilor de risc și tratamentul adaptat fiecărui pacient pot contribui la prevenirea unor accidente vasculare cerebrale care, în lipsa intervenției, ar putea avea consecințe grave.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife