Senator PNL: Strigator la cer! Ministerul Justitiei nu se implica in discutiile asupra controversatei clauze ISDS

​Senatoarea PNL Anca Boagiu a criticat dur, miercuri, Ministerul Justitiei pentru lipsa de implicare in discutiile din tara privind negocierile dintre Comisia Europeana si Guvernul American pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) SUA – UE. In schimb, Ministerul Economiei a deschis „camera secretelor” negocierilor TTIP.

Boagiu, care este presedinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat, a invitat, miercuri, ministerele de linie la discutii cu mebrii comisiei privind interesele pe care Romania trebuie sa si le apere in cadrul negocierilor SUA-UE.

Ministerul Justitiei era chemat in legatura cu dicutiile asupra contrversatei clauze ISDS, privind solutionarea litigiilor dintre investitorii straini si statele gazda la curti internationale de arbitraj, in locul instantelor nationale.

„Imi face o desebita neplacere sa va informez apropo de diferendele investitor-stat, ca Miniserul Justitiei ne-a transmis in scris ca nu are niciun fel de obligatii si niciun fel de responsabilitati in ceea ce priveste TTIP . Mi se pare strigator la cer. Ii voi trimite domnului prim-ministru scrisoarea ca sa stie si domnul prim-ministru ca cel mai important minister pe partea juridica nu are niciun fel de responsabilitate. Asta ne face si pe noi ca si comisie parlamentara sa tragem de institutii sa se trezeasca, sa-si dea doua palme peste ochi”, a spus Boagiu.

• S-a deschis „camera secretelor” TTIP

Ministerul Economiei a amenajat asa-numita „camera a secretelor” – o procedura in care parlamentarii romani pot consulta, in conditii de confidentialitate, documentele aflate in negociere intre Comisia Europeana si Guvernul SUA, pentru viitorul TTIP.

„Ne bucuram ca va vom avea in institutia noastra, pentru ca am operatinalizat camera secretelor care va va da posibilitatea sa veniti si sa consultati toate materialele pe palier tehnic, in conditiile cerute de Comisia Europeana si de partenerii transatlantici. Noi suntem al 12-lea stat UE care am operationalizat aceasta camera de citire deschisa pe principiul <> (nevoia de a sti – n.r.) si ne dorim un dialog cu toti partenerii din toate domeniile” – a spus Vlad Vasiliu, secretar de stat in Ministerul Economiei.

Ce vrea Romania de la negocierile SUA-UE:

• „Daca se va incheia capitolul energiei in TTIP, se va elimina practic embargoul la exportul de titei impus de SUA catre alte tari (cu exceptia Canadei si a Mexicului), se vor simplifica procedurile de export de gaze naturale lichefiate, se vor putea construi o serie de terminale, inclusiv in Marea Egee, si astfel va creste gradul de securitate energetica a UE. In acelasi timp, o serie de companii din Romania care functioneaza in sectoare energointensive, cum ar fi Azomures, Sidex, ale caror costuri cu gazul natural si energia au pondere importanta, ar putea fi afectate semnificativ negativ de acest acord. In sensul ca preturile la care vor desface produsele s-ar putea sa fie sub pretul unor produse similare de peste Ocean” – Cosmin Crisan, consilier, Ministerul Energiei .
• „In ceea ce priveste Romania, cred ca este un acord care ar putea produce beneficii geo-strategice si de securitate. Avantajele pentru Romania nu ar fi in zona financiara, ci beneficiul major ar fi rezolvarea unor contradictii, tensiuni intre interesul NATO de exemplu fata de frontiera estica , la care ne aflam si noi, si dezinteresul pe care il manifesta UE fata de aceeasi granita, dovada fiind faptul ca Romania este in continuare in afara spatiului Schengen. Cred ca acest acord ar stabiliza granita de est” – Alina Bargaoanu, presedinta Consiliului de Administratie al Institutului European.
• „Este vorba de unificare de standarde pe cele doua parti ale Atlanticului si este evident ca din asta vom avea de castigat, pentru ca avem industrii care la acest moment nu pot sa depaseasca piata europeana si o diversificare catre piata americana si spre Asia-Pacific ar reprezenta pentru noi o optinue strategica” – George Ciamba, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe.
• „Industria cinematografica a fost obiect de negociere in rundele anterioare mai ales in sensul in care liberalizarea artelor audio-vizuale a fost un punct critic al negocierii. UE asigura industriile cinematografice si audiovizuale din statele membre ca vor continua sa beneficieze de masurile protectioniste asigurate prin modul in care statele membre considera ca protectia diversitatii si a identitatii nationale va continua si prin subventionarea sectorului audiovizual. Este una dintre ingrijorarile din acest sector, din puctul de vedere al Ministerului Culturii. Am vrea sa fim informati in ce masura exista garantii ca ele nu devin obiect de negociere intr-o forma in care noi sa nu mai putem interveni” – Corina Suteu, secretar de stat, Ministerul Culturii.
• „Este problema proprietatii intelectuale. Intotdeauna, orice tratat de liber schimb s-a soldat cu intarirea propretatii intelectuale si aici trebuie sa analizam, pentru ca noi avem o mare problema cu a ne urmari interesele” – Gabriela Cretu, senator PSD, raportor al Parlamentului Romaniei pentru TTIP.  
• „Pe langa standardele de munca, preocuparea mea este de a reusi sa aduc lucratorii din industrii posibil exportatoare pe piata americana la un nivel de pregatire profesionala cerut in anumite domenii. Am inceput contacte cu Ambasada SUA pentru a putea clarifica toate standardele de pregatire profesionala pe care le cere piata americana – cel putin industria prelucratoare- pentru a putea lansa o initiativa pentru a putea sa scolec in parteneriat cu companiile americane lucratori astfel incat acestia sa corespunda cu piata americana” – Dumitru Costin, presedinte Blocul National Sindical.