SGR: de la un sistem local, la un model de bună practică în Europa

La aproape un an de la lansarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), unul dintre cele mai ample și complexe proiecte de circularitate din România și din regiune, poate fi considerat un instrument practic de educație pentru mediu pe care românii îl au la dispoziție.

Angrenând o populație de 19 milioane de oameni și peste 80.000 de comercianți, SGR intervine integrat – pe palierele de educație și infrastructură – reprezentând totodată și cea mai bună soluție pentru colectare în vederea reciclării, pe care românii o pot aplica respectând trei pași: cumpărarea produsului în ambalaj cu garanție, returnarea ambalajului și recuperarea garanției. Iar vestea bună este că, potrivit studiului realizat în rândul consumatorilor de către firma de cercetare de piață Kantar, pentru RetuRO, în luna septembrie, cei trei pași de urmat pentru utilizarea Sistemului de Garanție-Returnare sunt cunoscuți de peste 90% dintre participanții la studiu.

„Din perspectiva consumatorilor, scopul nostru este să schimbăm obiceiurile post-consum, încurajând returnarea ambalajelor și asigurându-ne că acestea sunt deturnate de la groapă și nu ajung să polueze mediul. Credem, de asemenea, că încurajarea consumatorilor prin recuperarea garanției contribuie la dezvoltarea de practici sustenabile pe termen lung. Se știe că, pentru a schimba un obicei, este nevoie de timp și, de aceea, încercăm în mod constant să educăm și să informăm cetățenii despre acest sistem, făcându-i totodată conștienți de faptul că simplul gest de a returna ambalajele prin Sistemul de Garanție-Returnare face o diferență imensă”, spune Gemma Webb, CEO și președinte al directoratului RetuRO SGR.

Faptul că românii privesc Sistemul de Garanție-Returnare drept un mijloc de educație practică pentru protejarea mediului este demonstrat și de studiul Kantar, care arată că printre cei mai importanți factori care îi determină pe români să folosească SGR se numără – alături de infrastructura relativ bine dezvoltată și procesul facil de returnare a ambalajelor – și motivația de a diminua cantitatea de ambalaje reciclabile care este aruncată în natură. Mai mult, același studiu scoate în evidență faptul că 5 din 10 români folosesc Sistemul de Garanție-Returnare o dată pe săptămână sau chiar mai des, ceea ce indică deschiderea populației față de adoptarea pe scară tot mai mare a SGR.

Odată cu creșterea apetitului românilor pentru utilizarea cu frecvență mai mare a Sistemului de Garanție-Returnare, crește însă și necesitatea dezvoltării infrastructurii de puncte de returnare de proximitate atât în mediul urban, cât și în mediul rural, de altfel una dintre direcțiile strategice viitoare ale RetuRO. În plus, este necesară deschiderea unor noi centre de sortare-numărare pentru a face față ratelor de returnare ridicate (81% în septembrie 2024 și 84% în octombrie). În prezent, există 7 astfel de centre care au creat în total peste 800 de locuri de muncă verzi în regiunile Cluj, Timiș, Brașov, Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. În următoarele luni, alte 2 noi centre vor fi deschise în județele Bihor și Constanța, iar rețeaua de puncte de returnare va fi extinsă.

România, exemplu de circularitate în UE

Complexitatea și acoperirea geografică oferă sistemului din România un caracter unic, ceea ce îl transformă într-un potențial reper global în materie de bune practici. SGR este cel mai mare sistem complet integrat la nivel global și al doilea ca mărime din Europa, după Germania. Astfel, sistemul implementat în România devine un punct de referință pentru alte țări din Uniunea Europeană care urmează să integreze sisteme similare. „Să luăm exemplul României, unde economia circulară începe să prindă contur. Datorită proiectelor precum RetuRO, România se poate mândri la ora actuală cu unul dintre cele mai mari sisteme SGR din Europa”, a declarat Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, în luna octombrie cu ocazia Climate Change Summit 2024. Astfel, datorită SGR, România demonstrează că joacă un rol activ în construirea unui viitor sustenabil atât la nivel local, cât și global.

Cele peste 2,7 miliarde de ambalaje returnate de români în primele 11 luni de funcționare a sistemului au ajuns în centrele de sortare RetuRO, iar de aici pe liniile instalațiilor de reciclare. Până astăzi, peste 175.000 de tone de ambalaje din plastic, sticlă și metal au reintrat în circuitul lor firesc și sustenabil, urmând traseul reciclării în vederea obținerii de noi ambalaje. „Prin RetuRO, am creat o structură organizațională ce reunește reziliența și adaptabilitatea și care subliniază angajamentul nostru de a dezvolta inițiativele de reciclare din România prin intermediul SGR”, mai spune Gemma Webb.

Efortul colectiv și asumarea angajamentului de a genera un impact pe termen lung au fost considerați factori esențiali pentru succesul SGR. Progresele de până acum s-au bazat în mod decisiv pe sprijinul și participarea constantă a tuturor părților implicate – consumatori, producători, retaileri, autorități, reciclatori – oferind un bun exemplu de cooperare între industrii și între diverse părți interesate în vederea asigurării unui viitor mai verde pentru România și a transmiterii unei moșteniri de durată către generațiile tinere.

Articol susținut de RetuRO