Și dacă ai gustat fără să știi? Ce spun biologii și antreprenorii despre greierii pe care Daea vrea să-i protejeze de români, în timp ce Comisia Europeană ne recomandă să-i mâncăm
O cercetătoare de la Muzeul „Grigore Antipa” din București și un antreprenor din HORECA explică pentru HotNews.ro care este, de fapt, realitatea în ceea ce privește greierii de casă, pe care Comisia Europeană i-a aprobat pentru consum la începutul anului, dar pe care ministrul Agriculturii Petre Daea ne îndeamnă să nu-i mâncăm.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea a dat din nou dovadă că afirmațiile sale, făcute în calitate de demnitar al statului român, trebuie luate cu foarte multe rezerve. Și asta pentru că este foarte posibil să ne inducă în eroare. Sau, mai rău, să dea apă la moară conspiraționiștilor.
Recent, ministrul Agriculturii i-a îndemnat pe românii să nu mănânce greieri, aceste insecte fiind printre cele mai recente aprobate de Comisia Europeană pentru consumul uman.
„Mă, nu mâncați făină de greieri, ce căutați cu greieri? Lăsați-i să cânte acolo unde sunt. Noi mâncăm ce trebuie să mâncăm. Mâncăm sarmale, mâncăm cârnați, mâncăm ouă de găină. N-o să înlocuiți acuma ouăle de găină cu vreun vierme. N-are rost să faceți un asemenea efort”,a spus Petre Daea.
Afirmațiile ministrului se referă la aprobarea de către Comisia Europeană (de fapt, de către Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară) a greierului de casă sau „acheta domesticus” pentru consumul alimentar.
Acest lucru s-a întâmplat încă din luna februarie, deci știrea nu este nouă, și mai trebuie precizat că aprobarea s-a făcut la cererea unei companii care și-a făcut cunoscută intenția de a comercializa pe piața europeană greieri sub formă de „pulbere sau uscați”, pentru a fi folosiți „ca gustări sau ca ingrediente într-o serie de produse alimentare”.
Mai trebuie spus că greierii nu sunt singurele alimente „exotice” aprobate de UE: mai există și viermii de făină, lăcuste etc.
Pot fi mâncați doar greierii din crescătorii, nu și cei capturați de pe câmp
Fermă greieri din Olanda. FOTO: Facebook
Pentru a afla mai multe detalii despre aceste insecte, am stat de vorbă cu Elena Iulia Iorgu – cercetător, entomolog specializat în studiul odonatelor și ortopterelor în cadrul Compartimentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București.
Ea ne spune că, într-adevăr, această sursă de hrană e una foarte hrănitoare, iar procesul de aprobare pentru consum a fost unul complex:
„Greierele de casă, Acheta domesticus, a fost aprobat spre consum ca hrană inovativă („novel food”) de către Comisia Europeană la data de 22 februarie 2022. Fiecare aliment inovativ trece printr-un proces întreg de evaluare înainte de a fi aprobat spre consum.
După ce un producător depune aplicația de submitere a unui aliment inovativ pentru consum către Comisia Europeană, aceasta este verificată, validată și este adusă la cunoștință către toate țările membre.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) este obligată să furnizeze o evaluare științifică a siguranței alimentare pentru acel aliment în decurs de nouă luni de la depunerea aplicației.
Bazându-se pe această evaluare, autorizația comercializării este acordată sau nu. Evaluarea științifică a insectelor propuse ca alimente inovative acoperă aspecte privind potențialele riscuri alergene și de mediu, precum și pericolele chimice și biologice legate de factori externi, cum ar fi metodele utilizate pentru producerea lor, substratele pe care se cresc și stadiul de viață la care sunt recoltate.
EFSA a concluzionat că, atâta timp cât insectele sunt hrănite cu furaje permise în prezent, este de așteptat ca potențiala apariție a unor astfel de pericole (alergeni, toxicitate etc.) să fie similară cu cea a altor surse de proteine utilizate în prezent (diverse ferme de animale).
Asta înseamnă că insectele pot fi crescute în siguranță numai pe substraturi de origine vegetală sau pe materiale specifice de origine animală permise, prevenind posibilitatea utilizării substraturilor care conțin gunoi de grajd și alte deșeuri.
Este aprobat consumul greierilor de casă sub formă uscată, congelată sau sub formă de făină. Acestea pot fi adăugate în diferite preparate procesate în cantități bine specificate (de ex. în pâine poate fi adăugată o cantitate de până la 10 g de făină de greieri/ greieri uscați, la 100 de g de produs).
În general s-a constatat că în funcție de materialul cu care sunt hrăniți greierii din crescătorii, cantitatea de proteine diferă, totuși făina de greieri reprezintă o importantă sursă de proteine și aminoacizi esențiali, conținutul acestora atingând cote între 50% și 70%, iar conținutul de grăsimi ajungând în jur de 20%.
De asemenea, reprezintă o sursă bună de minerale cum ar fi cupru, seleniu, magneziu, zinc și vitamine cum sunt riboflavina și acidul folic”, ne spune Elena Iulia Iorgu.
Experta ne lămurește că greierii de casă propuși ca aliment inovativ pentru consum nu vor fi culeși de pe câmp, ci vor proveni din ferme autorizate și crescuți pe substrat vegetal aprobat. Cei capturați direct din natură nu sunt aprobați pentru consum și nu se recomandă mâncarea lor.
În plus ea ne mai spune că preparatele din făină de greieri constituie deja hrană pentru alte animale, fiind utilizate ca aditivi proteici în hrana pentru pești sau chiar pentru pui și porci.
Având în vedere încălzirea globală pe care o resimțim cu toții din ce în ce mai mult, consumul de greieri în detrimentul cărnii sau consumului de ouă, chiar merită efortul din plin.
„Un alt aspect pozitiv, este faptul că fermele de greieri au o amprentă de carbon mai scăzută, producând puține ape uzate și emisii de carbon scăzute. Când sunt crescuți pe deșeuri vegetale, greierii pot converti 60% din biomasă în uleiuri și grăsimi (utilizate pentru biodiesel), proteine pentru alimente, hrană pentru animale, precum și produși noi precum chitosanul”, ne spune Elena Iulia Iorgu.
Cu toate acestea, va mai dura ceva până când românii vor fi deschiși să înlocuiască cu insecte carnea sau ouăle, chiar dacă acestea le-ar aduce chiar mai multe proteine de calitate în dietă. În mare parte, și mesajele unor oameni precum Petre Daea contribuie la acest lucru.
Insecte deshidratate, servite ca snacksuri în baruri din București și batoane proteice în magazine
Batoane proteice făcute din insecte. FOTO: AP/ Profimedia
Insecte comestibile au existat în supermarketuri din România în trecut, brandul Microdelices având produse la raft într-unul dintre lanțurile de supermarketuri din România.
De asemenea, există chiar și în momentul de față produse precum făina de greieri, bogată în proteine, disponibilă pe site-uri pentru nutriție și alimentație destinată sportivilor din România.
Insecte deshidratate au fost servite ca snackuri chiar și într-unul din cocktail barurile din București. Adrian Cărădeanu, partener la Exquisite Bar Solutions, ne spune că au avut la un moment dat „ceva lăcuste prăjite/uscate” ca snackuri pe barul de la Flair Angel.
„Ne-au rămas de la un seminar făcut de un tip din Londra, și noi nu le-am folosit ca și decor la băuturi, deoarece oamenii nu sunt confortabili la noi cu chestia asta, dar în baruri din Europa se oferă sub formă de snacks la băuturi. Noi le povesteam despre ele și dacă voiau le dădeam să guste”, ne mărturisește Adrian.
O întreb și pe Elena Iulia Iorgu dacă ea a încercat sau ar încerca să includă greieri în dietă.
„Eu am încercat din curiozitate batoane proteice făcute din făină de greieri. Acestea aveau aromă de cacao și mărturisesc că nu am detectat nicio diferență față de un baton proteic obișnuit. Totuși, este la latitudinea consumatorilor să decidă dacă vor să mănânce insecte sau nu.
Utilizarea insectelor ca sursă alternativă de proteine nu este nouă, iar insectele sunt consumate în mod regulat în multe părți ale lumii. Un studiu recent a făcut o sinteză și a arătat că în lume sunt consumate aproximativ 2000 de specii de insecte în peste 100 de țări!
Acestea reprezintă o sursă alternativă de proteină animală pe fondul unei creșteri accentuate a populației de pe Glob și a unei cereri în creștere implicite de consum de carne/proteină animală în alimentație”.
Tot ea ne spune și că mai sunt și alte insecte care ar urma să fie declarate comestibile de către Comisia Europeană în viitorul apropiat.
„Am citit că au mai fost depuse documentații pentru autorizații de consum și pentru alte insecte cum sunt albina meliferă, o altă specie de greier și câteva specii de diptere și coleoptere.”
Încheiem cu niște curiozități despre greieri, dezvăluite tot de către Elena Iulia Iorgu.
„Greierele de casă, sau pe numele său științific Acheta domestica, este o insectă care face parte din ordinul Ortoptera, care mai cuprinde lăcuste, coropișnițe și cosași. Aceste insecte sunt faimoase pentru cântecele pe care le produc. Cine nu a auzit primăvara târziu țârâitul dulce al greierilor de câmp, rudă a greierului de casă.
Greierii produc acest cântec prin frecarea ritmică a aripilor anterioare una de alta. Această fricțiune ritmică se numește științific stridulație și este prezentă și la alte grupe de insecte (ex. la gândacii croitor, la cicade), dar și la păianjeni, șerpi sau pești.
Stridulația greierilor este unică pentru o specie. Ea este realizată în general doar de masculi și este folosită în atragerea și curtarea partenerei sau în întrecerea cu alți masculi. Greierele de casă este o insectă originară din Asia care s-a răspândit în Europa odată cu migrațiile popoarelor.
În Europa specia este sinantropă, trăind doar în locuințele oamenilor. În sec. XX ea a fost utilizată intens ca hrană pentru animale de companie precum șerpi sau amfibieni. Este o specie omnivoră, hrănindu-se cu o gamă largă de alimente de la plante (flori, semințe, fructe, legume), până la produse animale.
Greierii de casă sunt ei înșiși ținuți ca animale de companie în țări din Asia, precum China și Japonia, unde se presupun că aduc noroc.”
INTERVIURILE HotNews.ro