Și primăriile intră în insolvență. Avem motive să ne îngrijorăm?

​1. Primăriile și insolvența

Prima localitate din România pentru care instanța a dispus deschiderea procedurii de insolvență a fost orașul Aninoasa din Hunedoara, în 2013.

Au urmat, rând pe rând, alte 5 localități. Datoriile au fost însă achitate cu sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat și prin compensări și eșalonări, iar procedurile de insolvență împotriva localităților au fost închise. Ultima localitate se pregătește să iasă din procedura de insolvență, proiectul de Guvern privind alocarea bugetară fiind votat în ședința Guvernului chiar în luna iunie anul acesta.

Între timp, alte câteva zeci de primării întâmpină grave probleme de ordin financiar, doar că pentru acestea nu a fost deschisă în mod oficial starea de insolvență. Inclusiv Primăria Municipiului București, împreună cu primăriile de sector „se află în faliment nedeclarat”, potrivit unei recente declarații ale primarului general al Bucureștiului.

Insolvența firmelor versus insolvența primăriilor

Noțiunea de „insolvență”, în sens tradițional, este asimilată firmelor și particularilor care nu au suficiente fonduri pentru acoperirea datoriilor restante. Diferența față de procedura de insolvență clasică reglementată de Legea nr. 85/2014 este că primăriile nu pot intra niciodată în faliment și nu se pot desființa.

2. Cum poate ajunge o primărie în stare de insolvență?

Decizii la nivel central sau situații neprevăzute care afectează în mod direct bugetul local pot cauza insolvența. La nivel regional, de exemplu, au existat proiecte asumate de către primăriile locale și pentru care nu au mai fost alocate fonduri de la bugetul de stat; au apărut costuri neașteptate ca urmare a soluționării unui litigiu comercial în care primăria a fost obligată să plătească o sumă importantă de bani;

La nivel național, scăderea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, o măsură benefică pentru mediul de afaceri, ce a condus la încurajarea și consolidarea acestuia, a avut și ea un impact major. Potrivit Programului de convergență 2019-2022 publicat de Ministerul Finanțelor impactul negativ estimat este de 13,5 milioane de lei. La acestea de mai sus, se adaugă bineînțeles și altele.

În orice caz, scopul principal al unei primării, atunci când declară starea de insolvență, este să se protejeze de proprii creditori și să revină la o situație financiară de normalitate.

3. Ce presupune insolvența primăriilor?

Potrivit OUG nr. 46/2013, insolvența primăriilor este prezumată în cazurile în care acestea:

• au datorii mai vechi de 120 de zile, iar aceste datorii reprezintă peste 50% din bugetul general, sau
• nu au plătit drepturile salariale pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței.

În cazul în care se află în una dintre cele două situații, primarii si șefii de consilii județene sunt obligați să solicite tribunalului declararea insolvenței.

Sancțiunea

Legea prevede sancțiunea pedepsei cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda în cazul nedeclarării sau declarării cu întârziere a stării de insolvență.

Ce pot face creditorii

Creditorii au și ei posibilitatea să formuleze în instanță cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență împotriva primăriei, în cazul în care creanța pe care o dețin îndeplinește condițiile vechimii și valorii, impuse de lege.

Planul de redresare

În momentul în care este declarată insolvența, judecătorul numește un administrator judiciar care este obligat să gestioneze finanțele locale şi care, împreună cu organele de conducere ale primăriei, întocmește un plan de redresare a situației economice a administrației publice, care este similar planului de reorganizare al societăților.

Perioada în care se execută planul de redresare nu poate dura mai mult de 3 ani de la momentul aprobării acestuia.

Ce se întâmplă cu furnizorii de servicii?

Important de știut este că, în tot acest timp, furnizorii de servicii de electricitate, gaze, apa, telecomunicații si alte servicii similare sunt obligați să presteze in continuare aceste servicii, urmând sa fie plătiți cu prioritate pentru creanțele născute in timpul insolventei.

Procedura insolvenței se finalizează odată cu stingerea tuturor creanțelor înscrise la masa credală. În marea majoritatea a cazurilor acest lucru se întâmplă prin alocarea unor venituri suplimentare de la bugetul de stat.

4. Cum este afectată populația unui oraș aflat în insolvență?

Viața cotidiană a oamenilor care locuiesc într-un oraș aflat în insolvență se derulează în mod obișnuit. Serviciile de interes public (e.g. poliție, salvare, pompieri) vor continua să funcționeze la capacitatea normală, iar firmele de salubritate își vor face în continuare treaba.

5. Investițiile însă sunt trecute în plan secund

În schimb, intrarea în procedura de insolvență va afecta în mod direct bugetul local al orașului, iar proiectele noi nu vor putea fi demarate fără aprobarea prealabilă din partea administratorului judiciar. Primăriile sunt obligate, mai întâi, să își acopere datoriile față de creditori pentru a scăpa de insolvență, investițiile fiind trecute în plan secund.

De departe, cel mai mare impact ar putea fi resimțit pe piața locurilor de muncă. Odată declarată insolvența, orașul nu va mai prezenta încredere pentru potențialii investitori, în timp ce actualii investitori ar putea fi tentați să își mute afacerile în alte orașe. Primii afectați sunt cetățenii orașului, care ar resimți destul de dur astfel de schimbări, prin lipsa locurilor de muncă sau scăderea salariilor.

6. Care sunt șansele ca alte primării să intre în insolvență?

Privind din exterior, insolvența primăriilor nu reprezintă o problemă atât de acută, având în vedere că singura localitate care se mai află în insolvență (Călinești Oaș, jud. Satu Mare), se pregătește să își închidă procedura. În realitate, alături de Primăria Capitalei, ale cărei probleme financiare extrem de serioase au fost chiar recent recunoscute de către Primarul General, alte câteva zeci de primării din țară nu și-au declarat în mod oficial insolvența. Fără îndoială, economia centrală joacă un rol esențial, iar un declin continuu al acesteia va conduce cu siguranță la apariția unor noi cazuri de insolvență la nivelul primăriilor.

Articol semnat de Bogdan Frigioiu, Associate, ONV LAW