Sifonare anuntata: Cum explica Guvernul 'secretizarea' firmelor cu sub 5% dintr-un contract de achizitii publice
Posibila portita pentru sifonarea banilor publici si aparitia conflictelor de interese: subcontractantii cu contracte mai mici de 5% din valoarea totala nu trebuie declarati. Oficialii statului justifica aceasta alegere cu caracterul ‘neimportant’ al acestor contracte fata de obiectul principal al achizitiei.
Noul proiect de lege al achizitiilor publice clasice contine prevederea potrivit careia autoritatile contractante pot sa nu declare firmele care subcontracteaza mai putin de 5% din totalul contractului, daca nu este vorba despre activitati „esentiale prin raportare la obiectul contractului”.
Aceasta posibilitate,potrivit expertilor in domeniu, confirmati de reprezentantii Agentiei Nationale de Integritate, ar avea un mare potential de a genera fraude si conflicte de interese.
„Textul de lege spune ca este vorba de activitati care nu sunt importante sau care nu au impact asupra finalitatii contractului”, a explicat luni, Dominic Dumitru, director al Unitatii de Control si Verificare a Achizitiilor Publice din Ministerul de finante, la intrebarea reporterului EurActiv.ro.
„Incercam sa reglam o abordare care in practica a condus la dificultati pentru contractori. Spre exemplu, la un contract de constructii exista multe parti relativ minore, pentru care erau necesare certificari – de genul celor emise de ANRE, sau alte activitati precum montarea de camere de supraveghere. Toate aceste aspecte sunt elemente care tin de propunerea tehnica si ofertantul trebuie sa le aiba in vedere cand implementeaza contractul. Pe mine ca autoritate ma intereseaza ca antreprenorul care depune oferta sa aiba capacitatea necesara, sa fie calificat, sa aiba oferta tehnica in regula, si atat. Cine ii va face partea de camere de supraveghere nu este important. Au existat numeroase cazuri in care pentru aspecte minore au aparut dificultati, spre exemplu la inlocuirea acestor subcontractanti a fost considerata modificare a propunere tehnica. Pentru aceste tipuri de operatiuni care sunt euxiliare nu este necesar sa identifici subcontractorii”.
Si totusi, actul normativ in forma actuala nu detaliaza genul de activitati „care nu sunt esentiale”, ceea ce ridica semne de intrebare pentru experti si chiar pentru reprezetantii Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
„De multe ori, 5% dintr-un contract inseamna sume mari, de exemplu 500.000 de euro si in multe cazuri chiar acesta este indicatorul de frauda. Va ramane aceeasi suspiciune si pot aparea situatii de conflict de interese” – Mihai Fentzel, sef serviciu inspectia de integritate in cadrul ANI.
In plus, a mai aratat acesta, nu sunt multe institutii de control pentru faza de post-atribuire a contractului. Reprezentantii Ministerului de Finante au anuntat, totusi, ca pana la finalizarea legislatiei vor mai fi cautate variante optime pentru a formula aceasta regula. Spre exemplu, poate fi inclusa o formula intermediara precum anuntarea acestor subcontractanti pana la finalizarea procedurii de atribuire. Asadar, discutia este deocamdata deschisa.
INTERVIURILE HotNews.ro