Sila pe viata (de Traian Ungureanu)

Si feudalismul are un sfirsit. Adrian Nastase afla acum ce n-a vrut sa stie atunci cind istoria personala si nationala ii stateau la indemina. Nastase a hotarit sa faca, din amindoua, o orgie.

Omul de stat are limite si ezitari. Nastase are un caracter slab si nemilos, de sultan alcoolic la avutii. Avocatii din serai ar face bine sa nu se pripeasca. Nu ma tem de procese si cheltuieli. Am o matusa in Camerun. E deja la granita, gata sa se prefaca in mostenire.

Pina joia trecuta, Adrian Nastase era un politician detestat. Acum, e si un om pierdut. Conferinta de presa in care Nastase s-a straduit sa joace rolul calomniatului a fost, de la un cap la altul, o minciuna suplimentara. Nastase ne cere, in continuare, sa fim orbi sau macar sa ne intoarcem cu spatele in timp ce el incearca sa-si introduca bogatia in declaratia de avere. E indecent.

Nastase a spus ca explicatiile avocatilor sai nu au fost publicate. Le-ati putut admira in „Cotidianul” de vineri. Cu citeva zile mai inainte, Nastase insusi a avut privilegiul de a-si explica pozitia, la Realitatea TV. A facut-o si a dovedit ca a scapat legenda de sub control.

Nastase a spus ca nu a facut nimic ilegal. Cine citeste povestea chiriilor incasate la o valoare si declarate la o valoare net superioara nu va fi de acord. In schimb, va intelege cum se spala si acopera banii cu acte. Nastase ne-a informat ca atit el, cit si sotia lui vin din familii instarite.

Dar asta ne cere sa credem in nobletea Contilor de Tartasesti si a Casei de Miculescu (fondata de tatal Danei Nastase, boier vechi, de partid).

Nastase sustine ca declaratia de avere cu care il tatueaza presa nu aduce nimic nou fata de anii trecuti. Fals. Declaratia pe 2005 contine romanul Matusii Tamara, batrina care s-a apucat de afaceri gen Chicago la 89 de ani. Ferice de ea si glorie Anei Aslan! Numai ca declaratia spune ca mostenirea Matusii a picat asupra familiei Nastase in mai 2005. Cum puteau figura aceste detalii in declaratii mai vechi de 2005?

Nastase sustine ca prin ’96 – ’99, cind s-a constituit averea Matusii, el nu era la guvernare si nu avea cum sa impinga, de sus, norocul batrinei.

Era Nastase extraterestru? Sau guverna acolo unde, de fapt, PSD n-a parasit niciodata puterea? Cine era, de pilda, la guvernarea cadastrului din Voluntari? Cineva care a santajat o proprietara, i-a refuzat tilul si a silit-o sa vinda unui cumparator selectionat.

Si cine era la guvernarea taximetristului sarac lipit pamintului lui Nastase? Cineva care a luat taximetristul de mina, l-a pus sa semneze de cumparare si apoi de vinzare, pe o pereche de chifle, catre Matusa Tamara. Nastase nu era la guvernare, dar multe erau guvernate in folosul lui.

Nastase sustine ca e gata sa dea ochii cu Justitia si ca i-a cerut, in scris, Procurorului General sa il palpeze la avere. Teatru. Procurorul anuntase deja ca va incepe ancheta. Nastase n-a facut decit sa reia o straveche datina pesedista: s-a pus la dispozitia Parchetului General. Colegii lui de caracter si de partid au mai facut-o. Oral. Varianta scrisa nu e cu nimic mai convingatoare.

Nastase sustine ca si alti demnitari au probleme cu declaratiile de avere. Fals. Nimeni n-a atins insolenta lui Nastase. Povestea Matusii Tamara e oglinda si eruptia unei epoci de vandalism si lacomie feroce. Ea s-a soldat cu un dezastru colectiv. In centru: Nastase, omul dezumanizat din expresia populara „bogatie à la Nastase”.

In jur, ruine arse prin contaminare; un sistem politic obsedat de confiscarea completa a surselor de venit; o presa redusa la obsesia singeroasa pentru viata personala; o lume care nu permite decit viata extrema sau inexistenta.

Intr-un singur loc a pastrat Nastase ceva din simtul realitatii. El a constatat, exact si testamentar, ca e dusmanit de un stadion intreg: de factiunile si colegii din PSD, de Alianta D.A., de presa si – a uitat sa spuna liderul stingii populare – de omul de rind. Asa e. Nastase e tinta aversiunii nationale. Mai simplu spus, e vorba de sila. Pe viata.

Aceasta e sentinta publica si in fata ei sint neputincioase toate rubedeniile politice de la Curtea Constitutionala. Soarta lui Nastase nu are tragism, caci eroul ei nu a cazut rapus de o neintelegere. Nastase a fost doborit de un dos de palma, intors de o lume dispretuita. Geoana ar trebui sa intoarca si celalalt obraz.