Sistemul uninominal proportional. Jumatate din Parlament, cu un sfert reprezentativitate (de Andreea Pora)

Varianta de sistem uninominal proportional adoptata de Guvern este unica in Europa si departe de cea din Germania, de unde, initial, s-a inspirat. Dezavantajele uninominalului proportional au fost mereu dezbatute si intoarse pe toate fetele, noi doar redescoperim roata.

Metehnele sistemului propus de Guvern sint insa suficiente ( si bine ascunse in articolele legii) incit, cred, merita o analiza mai atenta. In comparatie, desigur, cu „uninominalul lui Basescu”, cel in doua tururi de scrutin.

In proiectul Guvernului pentru sistemul uninominal proportional, o jumatate din Parlament (adica 62 de senatori si 145 de deputati), se alege prin vot uninominal intr-un singur tur de scrutin, fara existenta unui prag de 50% plus 1 din numarul voturilor valabil exprimate. Acest lucru poate duce la o slaba reprezentativitate a parlamentarilor alesi prin acest procedeu.

Mai precis, pot exista deputati si senatori alesi cu procente care se pot situa sub 40% sau chiar sub 30% din voturile valabil exprimate in colegiile uninominale.

Pentru o mai buna exemplificare ar trebui facuta comparatia cu turul 1 al alegerilor pentru primari din 2004. Simplificind, putem considera capitalele de judet echivalentul unui colegiu, si analiza care ar fi fost situatia procentelor obtinute de primarii alesi intr-un singur tur de scrutin.

Numar primari alesi cu peste de 50% plus 1 din voturile valabil exprimate: 14

Numar primari alesi cu peste 40% din voturile valabil exprimate: 17

Numar primari alesi cu peste 30% din voturile valabil exprimate: 6

Numar primari alesi cu peste 20% din voturile valabil exprimate: 1 (Arad – Dorel Popa)

In Bucuresti, doar Marian Vanghelie a avut la primul tur peste 50,1%, ceilalti cinci candidati avind procente peste 40%

Reprezentativitatea parlamentarilor care ar obtine procente sub 50% va fi insa mai mica decit cea a primarilor, vorbind din punctul de vedere al voturilor valabil exprimate. Potrivit legii Guvernului, un colegiu uninominal se calculeaza impartind numarul de locuitori dintr-un oras/judet la 158.000 pentru Camera Deputatilor si la 340.000 pentru Senat.

Varianta cea mai proasta

Sa luam exemplul Aradului, oras care se apropie de dimensiunea unui colegiu pentru Camera Deputatilor din punctul de vedere al numarului de locuitori si al alegatorilor inscrisi pe listele electorale si sa facem o simulare, raportindu-ne la rezultatele de la turul 1 al alegerilor pentru primari din 2004.

Municipiul Arad are 183.671 de locuitori (158.358 inscrisi pe listele electorale-datele provin de la BEC- 19 mai referendum). Aradul este, deci, egal cu un colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor. Luind in calcul si prezenta la urne, rezultatele arata astfel:
– locale 2004, tur I – Dorel Popa(PSD) 28,8%- 20.467 voturi valabil exprimate
– Gheorghe Falca (PD) 20,5%- 14.535 voturi
Din acest exemplu reiese ca un deputat de Arad ales prin vot majoritar intr-un singur tur de scrutin ar putea avea putin peste 20.000 de voturi.

Varianta de mijloc

Municipiul Bacau are 175.500 locuitori (165.994 cetateni inscrisi pe listele electorale, BEC 19 mai), fiind egal cu un colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor.
– locale 2004, tur I- Romeo Stavarache(PUR)-41%- 30.927 voturi valabil exprimate
Dumitru Sechelariu (PSD)- 34%- 26.827 voturi valabil exprimate
Raportindu-ne la aceste rezultate, un deputat de Bacau ar putea avea o reprezentativitate data de aproape 40.000 de voturi.

Varianta cea mai buna

Pentru aceasta varianta am ales doua exemple:
1. Municipiul Constanta are 310.000 locuitori si 281.000 cetateni cu drept de vot, fiind aproximativ egal cu un colegiu uninominal.
– locale 2004, tur I- Radu Mazare (PSD) 56.5%

2. Municipiul Alba Iulia– Mircea Hava (PD)- 71,57%

In acaste situatii favorabile, un deputat ar beneficia de peste 70.000 de voturi, ceea ce l-ar apropia de norma de reprezentare prevazuta de lege.

Tot datele de la alegerile de primari din 2004 ne arata ca in turul al doilea procentele obtinute de primii clasati in turul unu au crescut considerabil, electoratul s-a reorientat, in conditiile unei prezente la urne nu cu mult mai slaba. La Arad, de exemplu, la turul al doilea Gheorghe Falca a obtinut peste 56,7% din voturi.

Concluzie
Din aceasta comparatie, care poate continua pe toate orasele resedinta de judet (interesante sint Covasna si Harghita), se poate spune cu o oarecare certitudine ca jumatate din Parlmanent va avea o reprezentativitate destul de subtire. Teoretic, acest lucru nu trebuie pus in discutie.

Dar in momentul in care se analizeaza bunele si relele unor sisteme de vot uninominale, reprezentativitatea ar trebui sa cintareasca. De aceea, totusi, majoritatea tarilor din Europa au ales formule cit mai bune din acest punct de vedere.