Situație dezastruoasă la Complexul Energetic Oltenia: Pierdere-peste un miliard de lei, continuarea activității- incertă, Guvernul a închis ochii

​Niciodată Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, cu peste 13.000 de angajați, nu s-a aflat într-o situație mai grea decât acum. Conducerea companiei a încercat pe cât posibil să amâne publicarea cifrelor care anunță dezastrul. Un document oficial arată că există un risc ridicat privind onorarea obligațiilor pe termen scurt și că există o „incertitudine semnificativă” privind capacitatea companiei de a-și continua activitatea.

Oprirea activității ar avea consecințe negative uriașe. Pe lângă faptul că ar fi puse în pericol locurile de muncă a peste 13.000 angajați, plus a încă multe mii din firme gorjene, dependente de această companie, ar apărea mari probleme și în privința securității energetice. Compania asigură circa 25% din consumul național de energie. Nicio guvernare nu a luat vreo măsură pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție, bazate pe alte surse, în afara celor pe cărbune. Nici măcar o actualizare a strategiei energetice nu a fost aprobată. Există o schiță, dar nu are decât valoarea unei simple hârtii.

Continuarea activității este pusă sub semnul întrebării, potrivit unui raport al auditorului independent. „Atragem atenția asupra Notei 34 „Continuarea activității” la situațiile financiare, care menționează faptul că, în principal din cauza creșterii imprevizibile a prețului certificatelor privind emisia de gaze cu efect de seră, Societatea înregistrează la 31 decembrie 2018 o pierdere de 1.133,5 milioane lei și prezintă active curente nete negative în sumă de 1.498,1 milioane lei. De asemenea, indicatorii financiari asumați prin contracte de credit bancar nu sunt îndepliniți. Aceste aspecte conduc la un risc ridicat privind posibilitățile Societății de a-și onora obligațiile pe termen scurt. Aceste condiții, împreună cu datele prezentate în Notă, indică existența unei incertitudini semnificative cu privire la capacitatea Societății de a-și continua activitatea„, se arată în raportul auditorului independent. Vezi AICI documentul.

Acționarii companiei, Ministerul Energiei fiind majoritar, au luat act pe 27 mai (imediat după alegeri) de raportul consiliului de supraveghere aferent anului 2018, document care arată că pierderile pe anul trecut au depășit 1 miliard de lei. Până atunci, aceste cifre nu au fost cunoscute public. Vezi AICI raportul.

Ministerul Energiei, controlat acum de ALDE, prin Anton Anton, a cunoscut situația dezastruoasă, însă nu a luat nicio măsură pentru a nu se ajunge aici. De altfel, în octombrie anul trecut, chiar Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a fost rectificat bugetul companiei, fiind estimată o pierdere de 975,3 milioane lei, după ce în aprilie fusese prevăzut un profit de 70 de milioane lei. Inițiatorul Hotărârii de Guvern a fost Ministerul Energiei, acționarul majoritar.

Nici măcar bugetul rectificat nu a fost îndeplinit, pierderea fiind de peste 1,13 miliarde lei.

Șefii companiei dau vina pe costurile foarte mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon. Acestea trebuie achiziționate obligatoriu, anual, pentru a obține dreptul de funcționare, în condițiile în care compania este un mare poluator. În cazul CEO, au ajuns să depășească 40% din cifra de afaceri.

Într-adevăr, certificatele sunt scumpe, însă au existat o serie de atenționări, inclusiv la nivelul ministerului, legate de faptul că managementul companiei ar fi refuzat achiziționarea lor când erau mai ieftine.

De altfel, există un raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei care ar arăta că modul în care au fost achiziționate certificatele a creat un imens prejudiciu companiei. În urma unei solicitări făcute de HotNews.ro, Ministerul Energiei a răspuns că au fost descoperite fapte care intră sub incidența legii penale, motiv pentru care a fost aprobată sesizarea organelor de urmărire penală.

Potrivit unor sesizări transmise în cursul anului trecut către Ministerul Energiei, intrate în posesia HotNews.ro, managementul companiei ar fi refuzat să aprobe achiziționarea de certificate pentru anul 2017, când prețul lor varia între 4 și 7 euro. Certificatele au fost achiziționate cu întârziere, când prețul lor deja urcase la o medie de 12,5 euro.

Într-o ședință a acționarilor convocată pentru 1 iulie, va fi discutat raportul Corpului de Control. Tot atunci, se așteaptă demiterea directorului general Sorinel Boza.

Culmea este că directoratul companiei se laudă cu îndeplinirea indicatorilor de performanță. Însă, cu cei raportați la bugetul de venituri și cheltuieli rectificat, cel care a indicat pierdere de peste 975 milioane lei, după o estimare inițială care arăta profit de 70 milioane lei. Directoratul spune, potrivit unui comunicat de presă, că raportat la valorile inițiale ale BVC – 2018, gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță ai membrilor Directoratului CE Oltenia a fost de 77,36%. În urma actualizării indicatorilor în corelație cu BVC – 2018 rectificat, aprobat de Guvern, a rezultat un grad de îndeplinire de 95,05%. Este, într-adevăr, o performanță să obții o pierdere de peste 1,1 miliarde lei.

Complexul Energetic Oltenia a avut probleme și cu achiziționarea certificatelor pe 2018. Nu avea suficienți bani, motiv pentru care s-a împrumutat, în aprilie, cu 500 de milioane de lei, de la 6 bănci. Împrumutul a fost făcut rapid, compania fiind presată de timp, în condițiile în care trebuia să cumpere certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

Rămâne de văzut cum va acoperi acest împrumut. Cele șase bănci care au avut încredere să acorde împrumutul sunt: Alpha Bank România (50 milioane lei), BCR (120 milioane lei), Eximbank (80 milioane lei), Banca Transilvania (50 milioane lei), CEC Bank (100 milioane lei) și Raiffeisen Bank (100 milioane lei).

Nici 2019 nu a început foarte bine. Reamintim că în iarnă, minerii au intrat în grevă spontană, oprind activitatea, din cauza salariilor mici. Criza de la CE Oltenia a durat câteva zile, până când conducerea companiei a aprobat majorarea salariilor. Practic, atunci s-a declanșat o criză în sectorul energetic, crescând foarte mult importurile. Cu foarte mare greutate a fost oprită acea grevă.