Șomajul și ocuparea locurilor de muncă cresc în același timp. România are însă o problemă mult mai mare
Editor coordonator (finanțe-bănci)
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în al doilea trimestru al anului, de 62,7%, în foarte ușoară creștere față de primul trimestru, potrivit datelor anunțate luni de Statistică. Asta înseamnă că din 100 de români în vârstă de muncă, 63 aveau un job, iar restul nu lucrează. Sunt elevi, studenți, pensionari anticipat, casnici.
Rata de ocupare a fost mult mai mare în rândul bărbaților – 70,9%, faţă de 54,3% la femei – şi în mediul urban – 69,0%, faţă de 56,1% în mediul rural.
Rata de ocupare în rândul tinerilor tinerilor (15-24 ani) a fost de doar 15,3%.
De asemenea, mai precizează comunicatul Statisticii, rata şomajului în trimestrul II 2026 a fost de 6,8%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de cea ȋnregistrată în trimestrul I 2026.
În rândul tinerilor (15-24 ani), rata şomajului a atins aproape 30%.
Ocuparea și șomajul cresc simultan – ceea ce poate părea contraintuitiv
Rata de ocupare a urcat la 62,7% (+0,1pp față de trim. I), dar rata șomajului a urcat și ea, la 6,8% (+0,3pp).
În mod normal, cele două se mișcă în direcții opuse, dar există și situații în care se mișcă simultan în aceeași direcție. Motivul este că ele se calculează folosind baze diferite de raportare.
Rata de ocupare se calculează ca raport între numărul persoanelor ocupate și populația totală de vârstă activă. Rata șomajului se calculează ca raport între numărul șomerilor care caută activ un loc de muncă și forța de muncă (persoane ocupate + șomeri).
Un exemplu simplu: Să presupunem că avem 100 de persoane de vârstă activă. Inițial: 60 sunt angajate; 5 sunt șomere și caută activ un loc de muncă. Iar 35 sunt inactive (elevi, studenți, persoane casnice, pensionari anticipat etc.).
Rata de ocupare este 60/100, sau 60%. Rata șomajului e de 5/(60+5), adică 7,7%.
După o perioadă, rămân 62 de persoane angajate. 8 sunt șomere, iar 30 sunt inactive.
Trei persoane care anterior erau inactive decid să intre pe piața muncii. Două își găsesc un loc de muncă, iar una încă își caută.
Rata de ocupare urcă la 62/100 sau 62% (crește), iar rata șomajului ajunge la 8/(62+8) = 11,4% (crește și ea).
| Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii de rezidență, în trimestrul II 2026 | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Total | Masculin | Feminin | Urban | Rural | |
| – mii persoane – | |||||
| Populaţia activă | 8229,7 | 4728,2 | 3501,5 | 4517,6 | 3712,1 |
| din care: | |||||
| Populaţia ocupată | 7671,6 | 4415,8 | 3255,8 | 4336,1 | 3335,5 |
| Şomeri | 558,1 | 312,4 | 245,7 | 181,5 | 376,6 |
| – procente – | |||||
| Rata de activitate 1) | 67,3 | 75,9 | 58,4 | 71,9 | 62,4 |
| 20-64 ani | 73,4 | 82,9 | 63,7 | 77,7 | 68,7 |
| 15-24 ani | 21,9 | 25,1 | 18,5 | 17,3 | 26,5 |
| 25-54 ani | 82,3 | 91,9 | 72,1 | 89,0 | 74,9 |
| 55-64 ani | 60,8 | 70,7 | 51,6 | 64,5 | 57,3 |
| Rata de ocupare 1) | 62,7 | 70,9 | 54,3 | 69,0 | 56,1 |
| 20-64 ani | 68,8 | 77,7 | 59,5 | 74,7 | 62,2 |
| 15-24 ani | 15,3 | 18,1 | 12,4 | 12,6 | 18,1 |
| 25-54 ani | 77,6 | 86,7 | 67,9 | 86,1 | 68,2 |
| 55-64 ani | 58,3 | 67,8 | 49,3 | 63,1 | 53,6 |
| Rata şomajului | 6,8 | 6,6 | 7,0 | 4,0 | 10,1 |
| 15-24 ani | 29,9 | 27,9 | 32,9 | 27,1 | 31,8 |
| 25 ani şi peste | 5,4 | 5,3 | 5,5 | 3,0 | 8,4 |
| 1) Calculate pentru populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani). | |||||
Criza separată a tinerilor
Rata șomajului în rândul tinerilor de 15-24 ani e 29,9%. De peste 4 ori media națională (6,8%).
Și nu e un puseu izolat. Evoluția din grafice arată că rata de ocupare a tinerilor scade constant patru trimestre la rând, de la 18,7%, la doar 15,3%. E un trend, nu zgomot statistic.
Aceasta este, de departe, cea mai înaltă rată din datele recente – mai mare decât vârful pandemic și continuând o tendință de deteriorare care a început în 2023. Cu un an în urmă, rata era de 24,6%.
Șomajul în rândul tinerilor a fost dintotdeauna mai mare decât cel general – e un fenomen universal, explicat prin lipsa experienței, așteptările salariale uneori necalibrate și inadecvarea dintre ce produce sistemul de educație și ce cere piața.
| Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste, pe grupe de vârstă | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| – procente – | |||||
| Tr. II 2025 | Tr. III 2025 | Tr. IV 2025 | Tr. I 2026 | Tr. II 2026 | |
| 15-24 ani | 18,7 | 17,9 | 16,7 | 16,5 | 15,3 |
| 25-54 ani | 77,9 | 78,1 | 77,1 | 77,3 | 77,6 |
| 55-64 ani | 56,5 | 57,3 | 57,6 | 57,6 | 58,3 |
| 65 ani şi peste | 2,2 | 2,0 | 2,0 | 2,0 | 1,8 |
| Rata şomajului pe grupe de vârstă, sexe şi medii de rezidență, în trimestrul II 2026 | |||||
| – procente – | |||||
| Masculin | Feminin | Urban | Rural | ||
| 15-24 ani | 27,9 | 32,9 | 27,1 | 31,8 | |
| 25-34 ani | 7,6 | 8,5 | 4,6 | 12,5 | |
| 35-44 ani | 6,2 | 5,9 | 3,9 | 9,1 | |
| 45-54 ani | 3,7 | 4,1 | 1,7 | 6,5 | |
| 55 ani şi peste | 4,0 | 4,5 | 2,1 | 6,5 | |
Decalaj enorm rural-urban la șomaj
10,1% în mediul rural față de 4,0% în urban – un ecart de 6,1 puncte procentuale, mult mai mare decât ecartul pe sexe (0,4pp: 7,0% femei vs 6,6% bărbați, aproape nesemnificativ statistic).
Județele cu cea mai mare rată a șomajului
Cel mai mare șomaj a fost anul trecut în Teleorman, cu 9,3%, urmat de Mehedinți (9,1%) și Vaslui (8,9%).
Cel mai mic șomaj: Ilfov, cu 0,5% – cel mai scăzut dintre județe (municipiul București are și el aceeași valoare, 0,5%). Urmează Timiș (1,0%) și Cluj (1,5%).
Se conturează tiparul obișnuit: sudul și estul (Teleorman, Mehedinți, Vaslui, Dolj) rămân zonele cu șomaj ridicat, în timp ce Ilfov/București și vestul țării (Timiș, Cluj, Arad) au cel mai scăzut șomaj, în linie cu concentrarea investițiilor și a locurilor de muncă.