Sondaj CURS. Ce arată cel mai mare studiu despre menopauză făcut vreodată în România

Pentru 7 din 10 femei menopauza începe atunci când ele sunt active profesional, iar pentru 68% primele semne ale instalării menopauzei apar până la vârsta de 47 de ani, arată un sondaj de opinie realizat de CURS, la finalul anului 2025, pe 1.067 de românce, cu vârste între 40 și 65 de ani. Sondajul a fost prezentat în cadrul evenimentului „Dincolo de tăcere: urgența unei acțiuni naționale privind femeile aflate la menopauză“, organizat la Palatul Parlamentului, de către Asociația „Sunt La Menopauză“ și susținut de Rețeaua de Sănătate Regina Maria. Specialiștii prezenți au spus că se impun servicii medicale dedicate și măsuri de susținere la locul de muncă pentru ca femeile aflate în această etapă a vieții să poată funcționa în condiții optime. România are aproximativ 5 milioane de femei cu vârste cuprinse între 40 și 65 de ani.

„Aș vrea să vă vorbesc despre femeile care vin la cabinet. Au între 40 și 50 de ani și spun că se blochează. Că nu le mai funcționează mintea. Spun: «Este ceva în neregulă cu mine». Se tem că este începutul unei demențe. Se întâmplă femeilor care sunt în anii lor cei mai activi și care livrează rezultate cu cost semnificativ. Peste 70% dintre femei au anxietate și depresie. Menopauza afectează structural piața muncii, nu marginal. Parcursul ei devine un labirint și doar cele cu resurse personale reușesc să beneficieze de tratament”, a sintetizat dr. Irina Radu-Rădulescu, medic primar psihiatru, experiența de la cabinet cu femeile aflate la menopauză. Declarația medicului psihiatru a fost făcută la lansarea sondajului CURS realizat în octombrie/noiembrie 2025, la nivel național, despre perimenopauza/menopauza în România.

„Menopauza este tratată cu rușine și ironie”

Sondajul nu a fost ușor de realizat, a subliniat, la rândul ei, Andreea Domșa, sociolog CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională). Și asta, pentru că, pentru femeile din România, menopauza este un subiect sensibil. „Pentru 7 din 10 femei menopauza începe atunci când ele au roluri importante. Menopauza este trăită, dar nu diagnosticată. Este o experiență gestionată din mers. Pentru 68% dintre femei, primele semne ale instalării menopauzei apar până la vârsta de 47 de ani, iar 63% au cel puțin o problemă de sănătate”, a punctat reprezentanta CURS.

Ileana Badiu, președinta Asociației Sunt La menopauză, și unul dintre comunicatorii care și-a asumat deschis un discurs public despre subiect, spune că nu simptomele menopauzei sunt povara cea mai mare, ci faptul că nimeni nu vrea să abordeze subiectul. „Femeile nu știu că există explicații și soluții. Nu sunt susținute la locul de muncă, menopauza este tratată cu rușine și ironie. De câte ori discutăm subiectul, apar valuri de ură – oamenii spun că nu există simptome, că e o problemă personală. Vorbim de o experiența care afectează milioane de femei din România”, a atras atenția Ileana Badiu.

Primele semne de menopauză, înainte de vârsta de 50 de ani

Sondajul CURS a inclus 1.067 de respondenți, femei cu vârste între 45 și 65 de ani, și a arătat că primele modificări care anunță menopauza sau simptome asociate – precum bufeurile, menstruație neregulată –  apar, pentru cele mai multe românce, sub 50 de ani.

Astfel, 13% dintre respondente au indicat vârsta de 45 de ani pentru apariția bufeurilor sau a menstruației neregulate, în timp ce 11%, au indicat vârsta de 48 de ani. Procente însemnate de femei – respectiv 7 și 8 % s-au confruntat cu aceeași situație la vârsta de 40 și respectiv 42 de ani, potrivit sursei mai sus citate. Pentru 8% dintre românce menopauza apare înainte de vârsta de 40 de ani.

Mai mult de jumătate dintre respondente – 51% – au declarat că nu au primit un diagnostic de perimenopauză sau menopauză (definită ca 12 luni consecutive de lipsă a menstruației) din partea vreunui medic.

Sondajul mai arată că 20% au în istoricul medical un tratament sau o intervenție chirurgicală care a avut drept consecință oprirea menstruației, precum operații la nivelul ovarelor sau uterului, 32% declarând că aceste intervenții au avut loc pe parcursul ultimilor trei ani, respectiv 2023, 2024 și 2025.

Dintre bolile prezente la persoanele participante la sondaj pe primul loc – 17% – s-au plasat bolile autoimune, precum tiroidita autoimună, artrita reumatoidă și lupusul. Locul al doilea – 12% – a fost ocupat de bolile cardiovasculare – hipertensiunea, dislipidemiile, boala coronariană, în timp ce locul al treilea – 7% – a fost ocupat de afecțiunile hepatice – steatoză, hepatită, ciroză.

Din totalul paticipantelor la sondaj doar 15% au declarat că urmează tratament pe termen lung care se adresează manifestărilor menopauzei.

Ce simptome sunt mai frecvente

Cât privește semnele fizice și cognitive recente, schimbările de dispoziție, tulburările de somn, oboseala accentuată și scăderea dorinței sexuale au fost indicate ca fiind cele mai frecvente – peste 30% fiecare. Pofta de mâncare scăzută sau dimpotrivă, mâncatul excesiv, precum și dificultățile de concentrare au fost indicate și ele drept simptome foarte frecvente care au loc în această perioadă de transformări ale organismului femeii. Totodată, 34% dintre respondente au declarat că le este dificil să se relaxeze.

65% dintre femeile participante la sondaj au mai spus că aproape întotdeauna se trezesc de mai multe ori pe timpul nopții și că dimineața nu se simt odihnite, în condițiile în care 83% dintre femeile participante sunt active pe piața muncii. Cu toate acestea, 80% dintre femei nu au lipsit de la muncă nici măcar o oră din cauza simptomelor legate de menopauză.

În privința vieții intime, majoritatea femeilor acuză uscăciunea vaginală și disconfortul din timpul actului sexual.

8% dintre femei au declarat că semnele menopauzei le-a afectat foarte sever performanța profesională în ultimele șapte zile, în timp ce 29% au aprecizat că această afectare a fost severă. Proporția celor care s-au declarat deloc afectate a fost de 15%.

Totodată, aproape 40% dintre participante au mai spus că nivelul de energie pe parcursul zilei și capacitatea de concentrare și de luare a deciziilor sunt dificile din pricina acestor semne.

Ginecologii și endocrinologii, primii specialiști solicitați

Sondajul mai arată că cele mai multe femei – 36% – nu au simțit nevoia să ascundă colegilor dificultățile prin care trec, în timp ce 33% au spus că ascund acest lucru frecvent față de colegi. 61% dintre femei nu au discutat la locul de muncă despre aceste simptome și despre adaptarea programului.

Dintre cele care au adus în discuție la locul de muncă despre simptomele menopauzei, 16% au găsit înțelegere pentru un program mai flexibil și condiții adaptate – aer condiționat, haine sau pauze suplimentare. 8% au primit permisiunea de a lucra de acasă.

Cât privește accesul la îngrijire și tratamente, medicii ginecologi și endocrinologi se plasează pe primele locuri între specialiștii consultați în privința dificultăților prin care femeile trec în această perioadă. În topul tratamentelor accesate de femei, pe primul loc – cu 32% – sunt suplimentele alimentare, în timp ce doar 6% au accesat terapia hormonală sintetică. Alte soluții la care au apelat femeile au fost tratamentele locale/lubrifianții și fitoterapia. Majoritatea pacientelor au declarat că aceste tratamente au fost eficiente.

Câți bani se duc pe tratamente

Pentru tratamente, suplimente și consultații, cele mai multe femei – 32% – cheltuiesc între 50 și 200 de lei pe lună, în timp ce 28%, între 201 și 500 de lei. O proporție de 13% dintre femei au declarat că sumele cheltuite ajung la 1.000 de lei pe lună. 14% nu alocă niciun leu.

Costurile mari și lipsa specialiștilor calificați sunt principalele bariere întâmpinate de femei în accesul la servicii medicale, fiind indicate de 37% dintre participante. 14% au spus că se tem de tratamentele cu hormoni sintetici și doar 3% că nu se adresează medicilor pentru că le este rușine. Peste trei sferturi dintre femeile participante la sondaj au declarat că ar accesa servicii dedicate dacă ele ar exista.

Cât privește accesul la informații, aproape 80% dintre participante au declarat că știu despre semnele perimenopauzei și ale menopauzei, 27% din accesarea internetului și a site-urilor medicale. 19% își iau informația de la ginecolog, 18% de pe rețelele sociale, 9% din familie și doar 2% de la radio și TV.

O situație la care trebuie să ne adaptăm

Lipsa serviciilor de îngrijire integrată se reflectă la locului de muncă. „Femeile susțin sistemul de muncă, dar sistemul nu le susține”, a atras atenția avocata Otilia Sava, membru fondator al Asociației „Sunt la menopauză”. Este nevoie, a mai spus avocata, ca politicile publice să fie modificate și să se construiască un drum acolo unde nu există unul. „Ce ar trebui sa facem? Să modificăm foarte repede Codul Muncii pentru a face ajustări la locul de muncă în favoarea femeilor la menopauză. Programul de muncă să fie extensibil, ajustările să fie rezonabile – ventilatoare la birou, program flexibil, uniforme naturale, acces la spații de odihnă, cameră de menopauză, să te poți schimba după ce treci printr-un bufeu. Acum, acest lucru se întâmplă undeva într-o toaletă. În plus, tratamentele de substituție hormonală să fie compensate în sistemul public”, a enumerat avocata o serie de măsuri care pot fi luate pentru a veni în sprijinul femeilor la menopauză.

Menopauza nu trebuie văzută ca fiind o problemă, ci o situație fiziologică la care trebuie să ne adaptăm, a declarat și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a fost prezent la eveniment. „Rolul nostru este să oferim mecanisme de monitorizare. Cred că viitoarele programe naționale de screening ce intră în vigoare odată cu bugetul din acest an (pentru cancer de sân, cancer de col, de colon) vor veni ca un segment important de servicii medicale. Considerați că aveți în Ministerul Sănătății și în mine un sprijin”, a conchis ministrul Sănătății.

Articol susținut de Regina Maria