Speranța de viață a omului ar putea crește până la 120 de ani, spun oamenii de știință

Speranţa de viaţă a omului se preconizează că va creşte până la 120 de ani peste câteva decenii datorită noilor tehnologii, precum inteligenţa artificială (IA) şi a cunoştinţelor dobândite în urma pandemiei de COVID-19, a relatat duminică televiziunea suedeză (SVT), citată de Xinhua și Agerpres.

„Prognosticul nostru este o durată de viaţă între 100 şi 120 de ani în aproximativ 50 de ani, cel puţin în ţările dezvoltate”, a declarat pentru SVT Ignat Kulkov, cercetător la Universitatea Malardalen (MDU) din Suedia.

De asemenea, se estimează că persoanele vârstnice vor fi la fel de sănătoase ca cele de circa patruzeci de ani – în mare parte datorită progreselor tehnologice rapide -, a explicat Kulkov făcând referire la concluziile unui studiu efectuat alături de colegii săi de la universităţi din Finlanda, Franţa şi Regatul Unit şi publicat în jurnalul ştiinţific Futures.

„Din ce în ce mai mulţi oameni vor purta dispozitive portabile pentru a-şi monitoriza starea de sănătate. Aceste dispozitive vor fi conectate cu medici şi spitale”, a spus Kulkov, adăugând că unii dintre aceşti senzori vor fi sub formă de implanturi.

Astfel de dispozitive vor permite medicilor să facă recomandări referitoare la modificări ale stilului de viaţă, într-un stadiu incipient, acest lucru având drept efect o stare de sănătate mai bună şi o durată de viaţă mai lungă, a spus el.

Progresele din alte domenii vor contribui, de asemenea, la o viaţă mai lungă, au concluzionat oamenii de ştiinţă.

Încălzirea planetei provoacă totuși îngrijorări legate de speranța de viață

Pandemia COVID-19 a dus la o mai bună cunoaştere a modului în care poate fi realizată o monitorizare mai eficientă a virusurilor, în timp ce IA este deja utilizată pentru diagnosticarea mai rapidă a afecţiunilor şi pentru a dezvolta noi tratamente, a precizat Kulkov.

Speranța de viață a scăzut atât în Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, în timpul pandemiei de COVID-19.

Medicina personalizată, cu medicamente adaptate individual, se preconizează de asemenea că va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate, a adăugat el.

Există, totuşi, şi noi provocări, a remarcat Kulkov.

„Schimbările climatice vor avea cea mai mare influenţă asupra sistemelor noastre de sănătate şi asupra vieţilor noastre, nu doar în viitor, ci şi în prezent”, a spus el.