STIRE RECTIFICATA Un ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie permite exporturile de gaze

Un ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei publicat, vineri, in Monitorul Oficial, permite exporturile de gaze. Practic, vor putea fi realizate exporturi prin conductele de interconectare cu Ungaria si Bulgaria, dar si prin viitoarea conducta spre Republica Moldova (Iasi-Ungheni).

Precizare: in versiunea initiala a articolului se arata eronat ca exporturile catre R. Moldova. Am operat corectura necesara

Noul ordin al ANRE reglementeaza valorificarea cantitatilor de gaze naturale pe piata interna si modalitatea de stabilire/avizare a structurilor amestecului de gaze naturale. Potrivit ordinului, termenul de „amestec intern/import” inseamna „amestec de gaze constituit din cantitati de gaze naturale din productia interna curenta/inmagazinare si de gaze naturale achizitionate din import sau din alte state din spatiul comunitar curente/inmagazinare”.

In acelasi ordin se arata ca pentru determinarea structurilor lunare de amestec, pana in data de 10 ale lunii anterioare lunii de livrare, producatorii, furnizorii, operatorii de distributie, operatorii de inmagazinare, operatorul de transport si de sistem, precum si clientii eligibili au obligatia de a transmite Transgaz diverse informatii. In privinta producatorilor si furnizorilor de gaze, exista obligatia transmiterii informatiilor legate de cantitatile de gaze naturale din productia interna destinate comercializarii in alte state din spatiul comunitar.

Conducta de interconectare Ungheni-Iasi va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an. In urma cu doi ani, aflat intr-o vizita in Romania, ministrul moldovean a declarat ca Moldova doreste sa inlocuiasca intre 15% si 30% din importurile din Rusia cu gaze care provin din surse alternative. In acest fel poate fi redusa dependenta de gazele rusesti. De aceea, Moldova urmareste cu mare interes proiectele in care este Romania implicata, precum Nabucco.

Importanta conductei Iasi-Ungheni pentru R. Moldova

Pentru R. Moldova acest proiect este foarte important fiind o solutie pentru reducerea dependentei de gazele rusesti. Conducta de interconectare Ungheni-Iasi ar avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an. In urma cu doi ani, aflat intr-o vizita in Romania, ministrul moldovean a declarat ca Moldova doreste sa inlocuiasca intre 15% si 30% din importurile din Rusia cu gaze care provin din surse alternative. In acest fel poate fi redusa dependenta de gazele rusesti. De aceea, Moldova urmareste cu mare interes proiectele in care este Romania implicata, precum Nabucco.

La sfarsitul lunii mai 2012, Guvernul a aprobat o hotarare privind indicatorii tehnico-economici ai conductei de gaze Ungheni-Iasi. Acesta este un proiect inclus in Protocolul de colaborare moldo-roman din 24 mai 2010. Dupa finalizarea gazoductului Ungheni-Iasi, o mare parte din necesarul de gaze din Republica Moldova ar putea fi acoperita cu importurile din Romania, a declarat, anul trecut, Valeriu Lazar, pe atunci viceprim-ministru si ministru al economiei din R. Moldova.

Gazoductul Ungheni-Iasi este un proiect cu o sustinere financiara din partea Uniunii Europene in cadrul Programului de cooperare transfrontaliera Moldova-Romania. Conform prevederilor, in realizarea proiectului sunt implicate companiile Transgaz (Romania) si Moldovagaz (Republica Moldova).

Si conductele Arad-Szeged si Giurgiu-Ruse sunt in stadiu de proiect, iar constructia lor a tot fost amanata, desi ar fi trebuit finalizate inca de anul trecut.

In noiembrie 2012, Comisia Europeana a demarat o noua procedura de infringement impotriva Romaniei, motivul fiind interdictiile impuse de autoritatile statului asupra exporturilor de gaze. Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii aprovizionarii. Potrivit Regulamentului european 994/2010, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si „fluxul invers”, ceea ce inseamna permiterea exporturilor de gaze.